MANIÁC, -Ă, maniaci, -ce, adj., s. m. și f. (Persoană) care suferă de o manie (1); p. ext. (om) care este obsedat de o idee fixă sau care manifestă o preocupare exagerată pentru ceva, având adesea deprinderi ciudate; tipicar. [Pr.: -ni-ac] – Din fr. maniaque. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

MANIÁC, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de o manie; tipicar, (om) cu ticuri. [Pron. -ni-ac. / < fr. maniaque]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

MANIÁC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de o manie; (om) preocupat în mod exagerat de ceva; tipicar. (< fr. maniaque) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

MANIÁC adj., s. (rar fam.) tabietliu. (Om ~.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

maniác s. m., adj. m. (sil. -ni-ac), pl. maniáci; f. sg. maniácă, g.-d. art. maniácei, pl. maniáce (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

MANIÁC ~că (~ci, ~ce) m. și f. 1) Persoană care suferă de manie. 2) Persoană obsedată de anumite idei. 3) Persoană preocupată în mod exagerat de ceva. [Sil. -ni-ac] /<fr. maniaque (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

mâniác, mâniáci, s.m. (înv.) scamator, măscărici. (Sursa: DAR ) Copy to clipboard