MAIÓR,maiori, s. m. Grad în ierarhia ofițerilor, superior celui de căpitan și inferior celui de locotenent-colonel; ofițer care are acest grad. – Din rus. maĩor, germ. Major. (Sursa: DEX '98 )
MAIÓRs.m. Grad militar imediat superior gradului de căpitan; ofițer care are acest grad. [Cf. rus. maior, germ. Major]. (Sursa: DN )
MAIÓRs. m. grad militar imediat superior celui de căpitan. (< rus. maior, germ. Major) (Sursa: MDN )
maiór (maióri), s. m. – Ofițer superior. Germ. Major, în parte prin intermediul rus. maior, cf. major. – Der. maiorie, s. f. (grad de maior); maioreasă, s. f. (nevasta maiorului). (Sursa: DER )
maiór s. m. (sil. -ior), pl. maióri (Sursa: Ortografic )
MAIÓR maiorim. Ofițer cu grad superior celui de căpitan și inferior celui de locotenent-colonel. /<rus. maior, germ. Major (Sursa: NODEX )
generál-maiór s. m. (sil. -ior), pl. generáli-maióri (Sursa: Ortografic )
ALBURNUS MAIOR, importantă așezare romană în prov. Dacia, centru principal al exploatării aurului din M-ții Apuseni. Întemeiată de Traian, prin colonizarea unui grup de mineri iliri aduși din Dalmația. Identificată la Roșia Montană (jud. Alba). (Sursa: DE )
MAIOR E LONGINQUE REVERENTIA (lat.) depărtarea mărește respectul – Tacit, „Annales”, I, 47. Scurgerea timpului face să crească prestigiul marilor personalități, țesând o aureolă în jurul lor și trecându-le în legendă. (Sursa: DE )
