MAGNEZÍT s. n. Carbonat natural de magneziu, de culoare albă-gălbuie sau brună, folosit în industrie. [Var.: magnezítă s. f.] – Din fr. magnésite. (Sursa: DEX '98 )
MAGNEZÍTn. Silicat natural de magneziu, de culoare albă-gălbuie sau brună, cu luciu sticlos, solubil în acizi, folosit în industria materialelor de construcție. /<fr. magnésite (Sursa: NODEX )
MAGNEZÍT s. (MIN.) (pop.) spumă-de-mare. (Sursa: Sinonime )
magnezít s. n. (Sursa: Ortografic )
MAGNEZÍT (MAGNEZÍTĂ) s. f. (‹ fr. {i}) s. n. Carbonat natural de magneziu, care cristalizează în sistemul romboedric; apare în mase grăunțoase, compacte, de culoare albă-cenușie; este un mineral refractar, utilizat în metalurgie, industria cimentului, electrotehnică, alimentară, a cauciucului etc. (Sursa: DE )