MAGNETÓU, magnetouri, s. n. Mic generator electric de curent alternativ, folosit pentru producerea scânteilor electrice necesare aprinderii amestecului combustibil la motoarele cu aprindere electrică. – Din fr. magnéto. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

MAGNETÓU s.n. Mic generator electric cu inductoarele formate din magneți permanenți, folosit mai ales pentru aprinderea amestecului combustibil la motoarele cu electroaprindere. [< fr. magnéto]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

MAGNETÓU s. n. generator electric dintr-un inductor cu magnet permanent, pentru aprinderea amestecului combustibil la motoarele cu electroaprindere. (< fr. magnéto) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

magnetóu s. n., art. magnetóul; pl. magnetóuri (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

MAGNETÓU ~ri n. Generator electric, care generează între electrozii bujiilor descărcări electrice pentru aprinderea carburantului din cilindrii motoarelor cu ardere internă. /<fr. magnéto (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard