MAGNETÍTĂ s. f. v. magnetit. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

MAGNETÍTĂ s.f. v. magnetit. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

MAGNETÍT s. n. Minereu de fier de culoare neagră sau cenușie-închis care se găsește în roci eruptive și care are proprietatea de a atrage fierul. [Var.: magnetítă s. f.] – Din fr. magnétite. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

MAGNETÍT n. Oxid natural de fier cu proprietăți magnetice. /<fr. magnétite (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

MAGNETÍT s.m. Oxid natural de fier. [Var. magnetită s.f. / < fr. magnétite]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

magnetít s. n. (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard