MAGNÁT, magnați, s. m. 1. Mare latifundiar maghiar sau (mai rar) polonez. 2. Mare capitalist. – Din lat. magnatus. Cf. germ. Magnat, fr. magnat. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

MAGNÁT s.m. 1. Latifundiar (feudal) maghiar sau polonez. 2. Mare bogătaș, mare capitalist. [< germ. Magnat, fr. magnat, engl. magnate, cf. lat. magnus – mare]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

MAGNÁT s. m. 1. latifundiar (feudal) maghiar sau polonez. 2. mare proprietar de capital industrial și financiar. (< lat. magnatus, germ. Magnat, fr. magnat) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

MAGNÁT s. (IST.) 1. nemeș. (Un ~ maghiar.) 2. pan. (Un ~ polonez.) *3. (înv.) velit. (Un ~ din țările române.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

MAGNÁT s. v. aristocrat, gentilom, nobil, patrician, senior. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

magnát s. m., pl. magnáți (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

MAGNÁT ~ți m. 1) (în Polonia și Ungaria medievală) Proprietar de mari latifundii. 2) Capitalist bogat și cu mare influență. /<lat. magnatus (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard