MAGISTRÁT, magistrați, s. m. 1. (În Roma antică) Cetățean ales pentru exercitarea unor importante atribuții de conducere. 2. Membru al corpului judiciar (judecător, procuror). 3. (Înv.) Membru în conducerea administrativă, judiciară etc. a unui oraș. 4. (Înv.) Autoritate publică (administrativă, judiciară etc.). – Din (1, 2, 4) fr. magistrat, (3) germ. Magistrat. Cf. lat. magistratus. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

MAGISTRÁT s.m. 1. (Ist.) Persoană investită cu anumite sarcini de autoritate publică în vechea Romă. ♦ Administrator al unui anumit teritoriu în unele sisteme administrative. 2. Membru al corpului de judecători; judecător, procuror, consilier de curte. [Cf. fr. magistrat, lat. magistratus]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

MAGISTRÁT s. m. 1. (în Roma antică) persoană investită cu anumite sarcini de autoritate publică. ◊ administrator al unui anumit teritoriu în unele sisteme administrative. 2. persoană care exercită funcția de judecător sau de procuror. (< fr. magistrat, germ. Magistrat, lat. magistratus) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

magistrát s. m., pl. magistráți (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

MAGISTRÁT ~ți m. 1) Persoană învestită cu dreptul de a judeca. 2) Funcționar superior sau înalt demnitar. /<fr. magistrat (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard