MACARAGÍST, macaragiști, s. m. Macaragiu. – Macaragiu + suf. -ist. (Sursa: DEX '98 )
macaragíst s. m., pl. macaragíști (Sursa: Ortografic )
macaragístă s. f., pl. macaragíste (Sursa: Ortografic )
| macaragist substantiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | macaragist | macaragistul | macaragistă | macaragista |
| plural | macaragiști | macaragiștii | macaragiste | macaragistele |
| genitiv-dativ | singular | macaragist | macaragistului | macaragiste | macaragistei |
| plural | macaragiști | macaragiștilor | macaragiste | macaragistelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
