MĂRGEÁN subst. 1. Nume dat unor specii de animale care trăiesc în colonii marine formate din mai mulți indivizi de culoare roșie, mai rar albă, înfipți pe un schelet calcaros; coral1 (Corallium); p. ext. scheletul calcaros al acestor animale, din care se fac podoabe; podoabă făcută din acest schelet. 2. Șirag de mărgele făcut dintr-un material asemănător cu mărgeanul (1). – Din tc. mercan. (Sursa: DEX '98 )
MĂRGEÁN s. v. coral. (Sursa: Sinonime )
mărgeán (mărgéne), s. n. – Coral. – Mr. mirgeane, megl. mirgean. Tc. mercan (Miklosich, Türk. Elem., II, 126; Șeineanu, II, 249; Berneker, II, 37; Lokotsch 1416; Ronzevalle 160), din arab. marğān, cf. ngr. μερτζάνι, alb., bg., sb. merğan, it. (fata) morgana (Battisti, II, 1604). (Sursa: DER )
mărgeán s. n., pl. mărgeánuri (Sursa: Ortografic )
MĂRGEÁN ~urin. 1) Animal marin care trăiește în colonii în mările calde, având un schelet calcaros de culoare roșie, roz sau albă; coral. 2) Bijuterie confecționată din scheletul acestui animal; coral. /<turc. mercan (Sursa: NODEX )
Declinări/Conjugări
mărgean (pl. -uri) substantiv neutru Surse flexiune: Ortografic
