MĂMÍCĂ, mămici, s. f. (Fam.) Diminutiv al lui mamă; mămiță, mămițică, mămucă, mămulică, mămuliță, mămușoară, mămuță. – Mamă + suf. -ică. (Sursa: DEX '98 )
MĂMÍCĂ s. măicuță, (pop.) măiculiță, mămucă, mămuliță, mămușoară, mămuță, (reg.) măiciță, măiculeană, măiculuță, măicușoară, mămulea, mămuleană, mămulică, mămulioară, mămulucă, mămuluță, (fam.) mămincu, mămiță, mică, mimă. (Sursa: Sinonime )
mămícă s. f., g.-d. art. mămícăi/mămícii/mămíchii; pl. mămíci (Sursa: Ortografic )
| mămică substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | mămică | mămica |
| plural | mămici | mămicile |
| genitiv-dativ | singular | mămici | mămicii, mămichii, mămicăi |
| plural | mămici | mămicilor |
| vocativ | singular | mămică, mămico |
| plural | mămicilor |
