Dex.Ro Mobile
Vezi 1 expresii

LÚNTRE, luntre, s. f. Ambarcație cu fundul plat și cu prora și pupa înclinate, folosită pe ape fără valuri mari; barcă (cu vâsle). ◊ Expr. A se face (sau a se pune, a se așeza) luntre și punte = a încerca pe toate căile și prin toate mijloacele să obțină sau să realizeze ceva sau să împiedice realizarea a ceva. [Pl. și: luntri] – Lat. *lunter, -tris (= linter). (Sursa: DEX '98 )

lúntre s. f., g.-d. art. lúntrii; pl. luntri (Sursa: DOOM 2 )

LÚNTRE s. v. barcă. (Sursa: Sinonime )

lúntre (lúntre), s. f. – Barcă. – Mr. lăndură. Lat. lynter (Meyer 247; Pușcariu 1000; Candrea-Dens., 1027; REW 5071), cf. alb. ljundrë, vegl. lundro, ngr. λούντρα. – Der. luntrac, s. n. (prăjină pentru condus barca); luntraș, s. m. (barcagiu); luntri, vb. (a vîsli). (Sursa: DER )

lúntre s. f., g.-d. art. lúntrei; pl. lúntre (Sursa: Ortografic )

LÚNTRE ~e f. Ambarcație de dimensiuni mici, fără punte, cu fundul plat, propulsată cu ajutorul motorului sau al vâslelor; barcă. ◊ A se face (sau a se pune) ~ și punte a face tot posibilul pentru a atinge un scop. A sta între două ~i a ține și cu unul și cu altul; a îmbina două interese opuse. [G.-D. luntrei; Sil. lun-tre] /<lat. lunter (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
luntre (pl. -re)   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular luntre luntrea
plural luntre luntrele
genitiv-dativ singular luntre luntrei
plural luntre luntrelor
vocativ singular luntre, luntreo
plural luntrelor

luntre (pl. -ri)   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular luntre luntrea
plural luntri luntrile
genitiv-dativ singular luntri luntrii
plural luntri luntrilor
vocativ singular luntre, luntreo
plural luntrilor