LUMINÍȘ,luminișuri, s. n. 1. Suprafață fără arbori în cuprinsul unei păduri; poiană, colnic. 2. Porțiune de cer senin. ♦ Pata de lumină. 3. (Rar) Lumină (I 1). – Lumină + suf. -iș. (Sursa: DEX '98 )
LUMINÍȘ s. v. poiană. (Sursa: Sinonime )
luminíș s. n., pl. luminíșuri (Sursa: Ortografic )
LUMINÍȘ ~urin. 1) Teren fără arbori, acoperit cu iarbă și flori, într-o pădure; poiană; colnic. 2) Porțiune de cer senin. /lumină + suf. ~iș (Sursa: NODEX )