LÚJER, lujeri, s. m. Tulpină sau porțiune de tulpină subțire (la plantele erbacee); ramură tânără (de 1-2 ani) la plantele lemnoase. – Et. nec. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

LÚJER s. (BOT.) tulpină. (~ de stânjenel.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

LÚJER s. v. cocean. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

lújer (lújere), s. n. – Tulpină, vrej, cocean. – Var. hluj(er), luger, hlujan. Sb. lužanj „praz”, lužan „narcisă”, lužanjica „zambilă”. Pentru tranziția semantică, cf. sp. puerro și porreta. Der. din sl. hladŭ „bețișor” (Cihac, II, 139; Byhan 314) este mai puțin probabilă. Din hlujan s-a obținut hlujer prin schimb de suf. și apoi hluj, sing. refăcut (Byck-Graur 28). (Sursa: DER ) Copy to clipboard

lújer s. m., pl. lújeri (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

LÚJER ~i m. 1) Tulpină sau porțiune de tulpină (a unei plante erbacee). 2) Ramură tânără (de 1-2 ani) a unei plante lemnoase. /Orig. nec. (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard