(A fi) omul (sau om al) dracului = (a fi) om rău, viclean
(A fi) omul (sau om al) lui Dumnezeu = (a fi) om bun, cinstit, de treabă
(A fi) vai (și amar) de pielea cuiva = (a fi) rău de cineva, (a fi) vai de capul lui
(Așa) de-al dracului! = fără nici un motiv, fiindcă așa vreau! 2) Om plin de păcate, rău, crud; om poznaș, isteț, vioi
(De) mama focului = grozav, strașnic, extraordinar
A (nu-) și cunoaște (sau vedea, ști) lungul nasului = a (nu-) și da seama cât e în stare să facă cu puterile proprii; a (nu-) și da seama de măsura pe care trebuie s-o păstreze față de alții; a (nu) se comporta cuviincios
A acoperi terenul = a fi prezent în mod permanent în orice parte a terenului de joc
A ajunge la spartul târgului (sau iarmarocului) = a ajunge undeva prea târziu, când lucrurile sunt pe lichidate
A avea gura (sau a fi gură) spartă = a nu putea ține un secret, a dezvălui orice secret
A bate pe cineva cu propriile lui arme = a învinge pe cineva cu propriile lui argumente
A bate toba (la urechea) surdului = a vorbi cuiva degeaba, a sfătui pe cineva zadarnic, a nu fi ascultat
A bea (sau a lua, a sorbi) credință (sau credința) = a gusta din mâncărurile servite domnitorului pentru a-l încredința că nu sunt otrăvite
A bea la botul calului = a bea încă un pahar, în picioare, la plecare; a bea ceva la repezeală
A da (sau a ghici) în bobi = a căuta tainele viitorului după cum se așază bobii aruncați de ghicitor
A da (sau a lăsa pe cineva) în plata (sau mila) domnului = a lăsa (pe cineva) în pace, a(-l) lăsa să facă ce vrea; a ignora
A da (sau a lăsa) dracului (pe cineva sau ceva) = a abandona, a părăsi (pe cineva sau ceva), a renunța definitiv (la cineva sau la ceva)
A da binelui cu piciorul = a nu accepta o situație bună
A da chix = a nu izbuti (în atingerea rezultatului propus)
A da cu ghiocul sau a căta (cuiva) în ghioc = a ghici (cuiva) cu ajutorul ghiocului
A da călcâie calului = a lovi calul cu călcâiele, ca să pornească sau să meargă mai repede
A da de fundul sacului = a sărăci
A da la rindea = a prelucra cu rindeaua; a gelui, a rindelui
A da oile în paza lupului = a lăsa pe cineva la discreția dușmanilor
A face (sau a da) pui de giol = a) a câștiga toate arșicele adversarului; b) a fura, a șterpeli
A fi (sau a se afla, a trăi ca) în sânul lui Avram = a trăi bine, a fi fericit
A fi ca lutul în mâna olarului = (despre oameni) a fi lipsit de personalitate, a se lăsa influențat
A fi setos (sau dornic, iubitor) de sânge sau a fi omul sângelui = a fi crud, a fi ucigaș
A fi în rostul lui = a fi acolo unde îi este locul, unde se cuvine să fie
A fi) varga lui Dumnezeu = (a fi) foarte rău, aspru, crunt
A fluiera (sau a sufla, a vorbi etc.) a pagubă = a prevesti o pierdere; a-și manifesta regretul pentru o pierdere suferită
A fluiera în (sau a) pustiu = a fluiera în semn de neizbândă, de părere de rău, de plictiseală; a fluiera a pagubă
A i se ridica (sau a i se sui) (tot) părul (în cap sau în vârful capului) sau a i se face (ori a i se ridica, etc.) părul măciucă = a se înspăimânta, a se îngrozi, a-i fi foarte frică
A i se sui (cuiva) tot sângele în vârful capului, se spune când cineva se aprinde la față din cauza furiei, a rușinii etc. A vorbi în (sau din) vârful limbii (sau buzelor) = a vorbi peltic; a vorbi afectat
A i se sui părul în vârful capului = a se speria, a se îngrozi, a se înspăimânta
A ieși (sau a scoate) la lecție = a ieși sau a fi chemat în fața învățătorului sau a profesorului pentru a fi ascultat
A ieși la lumină = a) a scăpa de primejdie, a ieși dintr-o situație grea; b) a ieși la iveală, a deveni evident, a se dezvălui
A intra în gura lumii (sau a satului, a mahalalei) = a ajunge să fie vorbit de rău
A intra în materie = a începe (după o introducere) discutarea sau tratarea subiectului propriu-zis
A lovi (sau a păli, a-i trage cuiva una) în numele tatălui = a lovi, a-i trage (cuiva una) drept în frunte
A lua (sau a fura) luleaua neamțului = a se îmbăta
A lua vânt = (despre cai) a porni, cu viteză mare (scăpând de sub controlul conducătorului)
A lăsa (pe cineva) în boii (sau în banii, în apele) lui = a nu se amesteca în treburile cuiva, a lăsa pe cineva în situația în care se află, a nu contraria în planurile, în ideile lui pe cineva
A lăsa (pe cineva) în dodiile lui = a lăsa (pe cineva) să-și facă nestingherit toanele, capriciile
A lăsa (pe cineva) în mila Domnului = a lăsa (pe cineva) în voia sorții, a nu se mai interesa de el
A lăsa (pe cineva) în plata (sau în știrea) lui Dumnezeu = a lăsa (pe cineva) în pace sau la voia întâmplării
A lăsa (pe cineva) în plata Domnului (sau a lui Dumnezeu) = a nu se mai ocupa de cineva, a lăsa în voia sorții, a lăsa în pace
A lăsa (sau a arunca, a azvârli etc.) (pe cineva) pe drum (sau pe drumuri) = a da (pe cineva) afară din casă sau din serviciu; a lipsi (pe cineva) de cele necesare traiului; a sărăci (pe cineva)
LUI pron., adj. său. (Vorba ~.) (Sursa: Sinonime )
EL, EA,ei, ele, pron. pers. 3. 1. (Ține locul persoanei despre care se vorbește) El merge. ♦ (Fam.; la sg.) Soț, bărbat; soție, nevastă. 2. (La genitiv, în formele lui, ei, lor, adesea precedat de „al, a, ai, ale”, cu valoare posesivă) Casa lui. ◊ Expr. Ai lui sau ai ei = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană. Ale lui sau ale ei = a) lucrurile personale ale cuiva; b) capriciile, toanele cuiva. Lasă-l în ale lui!3. (La dativ, în formele lui, ei, îi, i, lor, le li, cu funcție de complement indirect sau de atribut) Prietenul îi iese înainte. ◊ (În forma i, cu valoare neutră) Dă-i cu bere, dă-i cu vin.4. (În acuzativ, în formele îl, l, o, îi, i, le, cu funcție de complement direct) Cartea pe care o citesc. (Precedat de prepoziții, în formele el, ea, ei, ele) Pe el îl caut. ◊ (Precedat de prepoziții, în forma o, cu valoare neutră) Au mai pățit-o și alții. [Pr.: iel, ia, iei, iele] – Lat. illum, illa. (Sursa: DEX '98 )
EL ea (ei, ele)pron. pers. 3 1) (substituie numele persoanei despre care se vorbește)~ învață. A fost și ~ la țară. 2) Soț (respectiv soție). 3) (formele de genitiv lui, ei, lor au valoare posesivă)Cartea lui. A lor a fost inițiativa. 4) (formele de dativ lui, ei, îi, i, lor, le, li se folosesc cu funcție de complement indirect sau atribut) Fusul îi scapă ei din mână. 5) (formele de acuzativ îl, l, o, îi, i, le se folosesc cu funcție de complement direct)Cartea pe care o citesc. Pe el îl caută. 6) (formele i și o se folosesc cu valoare neutră) Au mai pățit-o și alții. /<lat. illum, illa (Sursa: NODEX )
*ce-i pr. + pr. (Ce-i preocupă?) (Sursa: DOOM 2 )
ce-l pr. + pr. (ce-l preocupă?) (Sursa: DOOM 2 )
ea [pron. ia] pr., g. ei [pron. iei]; d. acc. ei, neacc. îi, i, i- (iam dat), -i (dându-i), -i- (dându-i-se); ac. acc. ea (prep.+ ea), neacc. o, o- (o-nvață), -o (am dat-o), -o- (da-o-ar); pl. ele [pron. iele], g. lor; d. acc. lor, neacc. le- (le-am dat), -le (dă-le), -le- (da-le-ar), li, li- (li-i dă), -li- (dându-li-se); ac. acc. ele (prep. + ele), neacc. le, le- (le-am dat), -le (dându-le), -le- (da-le-ar) (Sursa: DOOM 2 )
el [pron. iel] pr. m., g. lui, d. acc. lui, neacc. îi, i, i- (i-am dat), -i (dându-i), -i- (dându-i-se); ac. acc. el (prep.+ el), neacc. îl, l- (l-a dat), -l (dându-l), -l- (da-l-ar); pl. ei [pron. iei]; g. lor; d. acc. lor, neacc. le, le- (le-am dat), -le (dă-le), -le- (dându-le-o), li, li- (li-i dă), -li- (dându-li-se); ac. acc. ei (prep. +ei), neacc. îi, i- (i-am dat), -i (dându-i), -i- (da-i-ar) (Sursa: DOOM 2 )
i-ar pr. + v.b aux. (i-ar da) (Sursa: DOOM 2 )
!iárba-lui-Antónie (plantă) s. f. art., g.-d. art. iérbii-lui-Antónie (Sursa: DOOM 2 )
i-e pr. + vb. (i-e frig) (Sursa: DOOM 2 )
i-i1 pr. + pr. (banii i-i dau) (Sursa: DOOM 2 )
i-i2 (reg.) pr. + vb. (i-i frig) (Sursa: DOOM 2 )
îi1 pr. v. ea, el (Sursa: DOOM 2 )
BARBA-LUI-ARÓN s. v. rodul-pământului. (Sursa: Sinonime )
CALEA-LUI-TROIÁN s. v. calea lactee, calea-laptelui. (Sursa: Sinonime )
CAPUL-LUI-ADÁM s. v. cap-de-mort, fluture-cap-de-mort, strigă. (Sursa: Sinonime )
CARUL-LUI-DUMNEZÉU s. v. vizitiul. (Sursa: Sinonime )
CONSTANTA LUI PLÁNCK s. (FIZ.) cuantă de acțiune. (Sursa: Sinonime )
EA pron. dânsa, dumneaei. (~ ce zice?) (Sursa: Sinonime )
IARBA-LUI-DUMNEZÉU s. v. lemnul-domnului. (Sursa: Sinonime )
IARBA-LUI-TÁT s. v. tătăneasă. (Sursa: Sinonime )
IARBA-LUI-TÁTIN s. v. tătăneasă. (Sursa: Sinonime )
eá (éle), – pron. – Pronume personal de pers. 3 sing. f.; ține locul persoanei despre care se vorbește. – Mr. ea, ia, megl. ea, istr. io. Lat. ĭlla (Pușcariu 764; REW 4266). Pl. ele ‹ ĭllae, gen. ei ‹ ĭllaei (pl. lor ‹ ĭllorum), acuz. o ‹ *eaua ‹ ĭllam. Cf. el, iele. (Sursa: DER )
el (-ei), pron. – Pronume personal de pers. 3, sing. m.; ține locul persoanei despre care se vorbește. – Mr. el, megl. ĭel, istr. ĭe. Lat. ĭlle (Diez, I, 161; Pușcariu 764; Candrea-Dens., 531; REW 4266), prin intermediul unei forme vulgare *ĭllus; cf. it. el, ello, egli, fr. il, sp., port. él. – Gen. lui ‹ ĭlluĭ (pl. lor ‹ ĭllōrum), dat. îi ‹ ĭllĭ (pl. le ‹ ĭllis), acuz. l ‹ ĭllum, nom. pl. ei ‹ ĭlli. Vocala inițială are, ca aproape toate e inițiale, un timbru ușor palatal; ar fi însă o greșeală să fie transcrisă ie, cum face Scriban. Lui se folosește și ca art. propriu al gen. la nume proprii (vulg. lu) și, prin extindere incorectă, la mai multe substantive comune care desemnează persoane. Acuz. l în poziție tare a primit un î protetic (› îl), care apare numai în textele de la 1630 la 1650 (Găzdaru 30). (Sursa: DER )
Cápul-lui-Adám (zool.) s. n. (Sursa: Ortografic )
Domnía ei s. f. art. + pr., g.-d. Domníei ei; abr. D-ei (Sursa: Ortografic )
Domnía lui s. f. art. + pr., g.-d. Domníei lui; abr. D-lui (Sursa: Ortografic )
Domníile lor s. f. art. + pr., g.-d. Domníilor lor; abr. D-lor (Sursa: Ortografic )
ea pr. [pron. ia], g. ei [pron. iei]; d. acc.ei, neacc. îi, i (i se dă), i-, -i, -i- (dându-i-se); ac. acc. ea, neacc. o, o- (o-nvață), -o, -o- (lua-o-ar), pl. ele [pron. iele]; g. lor; d. acc. lor, neacc. le, le-, -le, -le-, li (li se dă), li-, -li-; ac. acc. ele, neacc. le, le-, -le, -le- (Sursa: Ortografic )
el pr. [pron. iel], g. lui; d. acc. lui, neacc. îi, i (i se dă), i-, -i, -i- (dându-i-se); ac. acc. el, neacc. îl, l-, -l, -l- (lua-l-ar); pl. ei [pron. iei]; g. lor; d. acc. lor, neacc. le, le-, -le, -le-, li (li se dă), li-, -li-; ac. acc. ei, neacc. îi, i-, -i, -i- (lua-i-ar) (Sursa: Ortografic )
Excelénțele lor s. f. art. pl. + pr. (Sursa: Ortografic )
găína-lui-Dumnezéu (insectă) s. f. (Sursa: Ortografic )
iárba-lui-Antónie s. f. (Sursa: Ortografic )
Înălțímile lor s. f. art. pl. + pr. (Sursa: Ortografic )
Maiestățile lor s. f. pl. art. + pr., g.-d. Maiestăților lor (Sursa: Ortografic )
Măríile lor s.f. pl. art. + pr., g.-d. Măríilor lor (Sursa: Ortografic )
nelalócul lui (ei, său etc.) loc. adj. (Sursa: Ortografic )
pecétea-lui-Sólomon (bot.) s. f. (Sursa: Ortografic )
péștele-lui-Sólomon s. m. (Sursa: Ortografic )
săgeáta-lui-Dumnezéu s. f. (Sursa: Ortografic )
Scáunul-lui-Dumnezéu (astron.) s. pr. n. (Sursa: Ortografic )
Sfințíile lor s. f. pl. art. + pr. (Sursa: Ortografic )
HALQ EL-QUÉD (HALQ AL-WᾹDI), oraș în Tunisia, la NE de Tunis, port la M. Mediterană; 67,7 mii loc. (1989). Reparații navale. Pescuit. Export de min. de fier și fosfați. Stațiune balneară. Vechiul nume: La Goulette. (Sursa: DE )
HAMᾹDET el-HAMRA (al-Hammādah al Hamrā’), podiș deșertic și pietros, nepopulat, în NV Libiei; c. 100 mii km2. Se întinde de la E la V, pe 700 km și de la N la S, pe 200 km. Alt. med.: 500 m. Alt. max.: 968 m. (Sursa: DE )
LACUL LUI BABAN v. Gura Caliței. (Sursa: DE )
OBEID, EL ~ (AL-UBAYYID) 1. Oraș în centrul Sudanului, situat la 370 km SV de Khartoum; 229,4 mii loc. (1993). Capitala statului Shimal-Kurdufān. Punct terminus al c. f. Khartoum-Kūstῑ-El Obeid. Nod rutier. Aeroport. Centru comercial pentru bumbac, susan, vite și gumă arabică. Fundat în 1821. 2. Sit arheologic și de cultură materială din Neoliticul timpuriu (milen. 4 Î.Hr.) în Mesopotamia antică. Își trage numele de la așezarea mesopotamiană situată la E de orașul Ur (din Iraq-ul actual). (Sursa: DE )
PĂCUIUL LUI SOARE, sit arheologic situat pe un ostrov al brațului Dunărea Veche, la 9 km în aval de com. Ostrov, pe terit. com. Lipnița, jud. Constanța, unde a fost descoperită o cetate bizantină, construită în sec. 10-11 și locuită până în sec. 13-15. (Sursa: DE )
Declinări/Conjugări
el articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume
masculin
feminin
nominativ-acuzativ
singular
el, îl
ea, o
plural
ei, i, îi
ele, le
genitiv-dativ
singular
lui, i, îi
ei, i, îi
plural
lor, le, li
lor, le, li
lui
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
