LUCRÁRE,lucrări, s. f. 1. Acțiunea de a lucra și rezultatul ei; muncă, activitate. ◊ Expr. A pune în lucrare = a începe executarea, a pune în practică. ♦ (Înv.) Muncă, activitate, efort pentru a realiza ceva. ♦ (Concr.) Lucru realizat printr-o muncă fizică sau intelectuală. ♦ Studiu scris asupra unui anumit subiect; scriere, operă artistică sau științifică. ♦ Spec. Operație sau ansamblu de operații efectuate cu ajutorul mașinilor, utilajelor etc., precum și materialele și manopera respectivă, în vederea realizării, reparării, transformării etc.; sistem tehnic realizat printr-o astfel de operație. ◊ Lucrarea solului = ansamblul lucrărilor de arat, grăpat etc. executate în vederea creării unor condiții optime de încolțire și de creștere a plantelor. Lucrarea pământului = agricultură. 2. Înfăptuire, realizare. 3. Fig. (Rar) Lucrătură (2). – V. lucra. (Sursa: DEX '98 )
LUCRÁRE ~ărif. 1) v.A LUCRA. 2) Operă artistică sau științifică. 3) Efort fizic sau mintal pentru a realiza ceva. ~area pământului. 4) fig. Traducere în viață; înfăptuire; realizare. [Sil. lu-cra-] /v. a lucra (Sursa: NODEX )
LUCRÁRE s. 1. cultivare. 2. v. carte. 3. v. operă. 4. operă, scriere, text, (livr.) op, (înv. și pop.) scriptură, (înv.) scriitură, scrisoare, uvraj. (A prezentat ~ la tipografie.)5.lucrare dramatică v. piesă. 6. studiu. (O mică ~ de chimie fizică.)7.(PED.) lucrare de control = extemporal. 8. operă, realizare. (O ~ statuară.) (Sursa: Sinonime )
LUCRÁRE s. v. lucru, muncă, treabă. (Sursa: Sinonime )
lucráre s. f. (sil. -cra-), g.-d. art. lucrării; pl. lucrări (Sursa: Ortografic )
