Dex.Ro Mobile
LUCÁRNĂ, lucarne, s. f. Fereastră mică, amenajată în acoperișul cu pantă mare al unei construcții, în scopul luminării și aerisirii podului sau a încăperilor aflate la nivelul podului; bageac, bageacă. ♦ (Rar) Ferestruică pe care se poate privi afară. – Din fr. lucarne. (Sursa: DEX '98 )

LUCÁRNĂ s.f. Fereastră mică pe acoperișul unei clădiri, care permite pătrunderea luminii în pod. [< fr. lucarne]. (Sursa: DN )

LUCÁRNĂ s. f. fereastră mică în acoperișul unei clădiri, care permite pătrunderea luminii în pod. (< fr. lucarne) (Sursa: MDN )

lucárnă s. f., g.-d. art. lucárnei; pl. lucárne (Sursa: Ortografic )

LUCÁRNĂ ~e f. 1) Fereastră mică în acoperișul unei case, care servește la iluminarea și aerisirea încăperilor, aflate la nivelul podului. 2) Fereastră mică prin care se poate privi în exterior. /<fr. lucarne (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
lucarnă   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular lucarnă lucarna
plural lucarne lucarnele
genitiv-dativ singular lucarne lucarnei
plural lucarne lucarnelor
vocativ singular lucarnă, lucarno
plural lucarnelor