LÚBENIȚĂ, lubenițe, s. f. (Reg.) Pepene verde. [Acc. și: lubeníță] – Din bg., scr. lubenica. (Sursa: DEX '98 )
LÚBENIȚĂ s. v. pepene. (Sursa: Sinonime )
lúbeniță (lúbenițe), s. f. – Pepene verde (Cucurbita citrullus). – Megl. l’ubiniță. Sl. (sb., bg., cr., slov.) lubenica (Miklosich, Slaw. Elem., 28; Cihac, II, 177; Conev 44). (Sursa: DER )
lúbeniță s. f., g.-d. art. lúbeniței; pl. lúbenițe (Sursa: Ortografic )
| lubeniță substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | lubeniță | lubenița |
| plural | lubenițe | lubenițele |
| genitiv-dativ | singular | lubenițe | lubeniței |
| plural | lubenițe | lubenițelor |
| vocativ | singular | lubeniță, lubenițo |
| plural | lubenițelor |
| lubeniță substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | lubeniță | lubenița |
| plural | lubenițe | lubenițele |
| genitiv-dativ | singular | lubenițe | lubeniței |
| plural | lubenițe | lubenițelor |
| vocativ | singular | lubeniță, lubenițo |
| plural | lubenițelor |
