(A se crede) coborât cu hârzobul din cer = (a se crede) mult superior celor din jur, (a fi) mândru, îngâmfat
(A umbla) de flori de cuc = (a umbla) fără rost
(Pe) la aprinsul lumânărilor = la căderea nopții
A (nu) avea preț = a) a (nu) se vinde cu mulți bani, a (nu) se cere; a (nu) avea trecere; b) a (nu) valora foarte mult
A (nu) ține la băutură = a (nu) rezista la consumarea (exagerată) a lichidelor alcoolice
A (se) ruga (ca) de toți Dumnezeii = a se ruga cu insistență; a implora
A aduce (părinților) noră pe cuptor = a se însura
A ajunge (sau a cădea, a fi etc.) în mintea copiilor = a avea judecata slăbită (din cauza bătrâneții)
A ajunge (sau a da) în mintea copiilor = a-și pierde judecata, a se ramoli
A avea (pe cineva sau ceva însemnat sau scris) la catastif sau a trece (pe cineva sau ceva) la catastif = a avea sau a ține evidența faptelor cuiva (spre a se răzbuna pe el)
A avea o mie și o sută pe cap = a avea foarte multă treabă sau griji, nevoi etc. 3) (Intră în componența numeralelor adverbiale) De o mie de ori pe zi
A avea orbul găinilor = a nu vedea sau a nu observa un obiect aflat foarte aproape
A da (ceva) peste cap = a) a schimba cu totul ordinea lucrurilor, a ideilor, a unui program stabilit etc.; b) a lucra repede, superficial, de mântuială
A da oile în paza lupului = a lăsa pe cineva la discreția dușmanilor
A da în bobi = a face pretinse prevestiri cu ajutorul bobilor
A face (sau a pune) cuiva conețul = a pune cuiva capăt zilelor, a-l omorî
A face figură bună (sau rea) = a face o impresie bună (sau rea) celor din jur
A face literatură = a părăsi domeniul faptelor reale, a trece la exagerări, la înflorituri
A fi vrednic = a valora, a prețui
A fi în secretele zeilor = a fi la curent cu lucruri cunoscute numai de cei mari, de conducători
A fi în toate mințile = a fi în deplinătatea facultăților mintale; a fi matur
A i se face (cuiva) galben înaintea ochilor = a-i veni (cuiva) amețeală, a i se face rău
A i se face (cuiva) negru (sau roșu etc.) înaintea ochilor = a nu mai vedea, a i se face rău (din cauza supărării, a mâniei); a se supăra, a se mânia foarte tare
A i se face (cuiva) negru înaintea (sau pe dinaintea) ochilor = a nu mai vedea bine (de supărare, de mânie etc.)
A i se face (cuiva) verde înaintea ochilor = a i se face (cuiva) rău, a-i veni amețeală
A i se muia (cuiva) gura = a nu mai avea curajul să vorbească; a schimba, a atenua tonul și conținutul celor spuse
A i se sui (cuiva) tot sângele în vârful capului, se spune când cineva se aprinde la față din cauza furiei, a rușinii etc. A vorbi în (sau din) vârful limbii (sau buzelor) = a vorbi peltic; a vorbi afectat
A i se uita cuiva răbojul = a i se uita numărul anilor
A ieși la horă = a intra (la vârsta cuvenită) în rândul fetelor și al flăcăilor care joacă la horă
A lega gura pânzei = a) a înnoda capetele firelor de urzeală înainte de a începe țesutul; b) a se înstări
A lucra) din birou = (a lucra) de la distanță, fără observarea și cunoașterea realităților
A merge în derivă = a naviga în voia vântului și a valurilor
A nu face (sau a nu plăti) un ban (chior) sau doi bani = a nu valora nimic
A nu fi dus (de multe ori) la biserică = a nu da importanță conveniențelor sociale; a nu se sfii să spună cuiva în față lucruri neplăcute
A nu plăti nici un zlot (rău) în ochii cuiva = a nu valora nimic pentru cineva, a nu da nici o considerație cuiva sau la ceva
A nu vedea (lumea) înaintea ochilor = a fi foarte supărat, a fierbe de mânie
A plăti (cât) un colț de țară = a valora foarte mult
A pune (cuiva ceva) la picioare (sau la picioarele cuiva) = a oferi (cuiva ceva util, valoros)
A pune (sau a băga etc.) pe toți într-o ciorbă = a considera și a trata la fel mai mulți oameni, fără a ține seama de valoarea, situația etc. lor deosebită
A pune chestiunea de încredere = a cere deputaților să-și precizeze în anumite împrejurări, prin vot, atitudinea față de politica guvernului
A pune la index = a) a trece o carte în lista cărților interzise; b) a socoti, a trata pe cineva ca nedemn, nevrednic sau primejdios
A pune preț = a oferi un preț mare; a considera valoros, merituos
A pune în valoare = a valorifica
A putea (sau a fi bun) să se ia de mână cu cineva = a se asemăna, a se potrivi cu cineva din punctul de vedere al defectelor sau al acțiunilor rele
A reveni la (sau a reintra în) matcă = a reveni la starea obișnuită a lucrurilor, a-și relua cursul normal
A rămâne (tot) pe a (cuiva) = a se hotărî un lucru după voința cuiva, renunțându-se la punctele de vedere ale celorlalți
A sa naște în zodia rațelor = a fi mereu însetat
A se acoperi de glorie = a săvârși fapte mari de arme, a fi foarte viteaz
A se arunca în gura lupului = a se expune primejdiilor
EL, EA,ei, ele, pron. pers. 3. 1. (Ține locul persoanei despre care se vorbește) El merge. ♦ (Fam.; la sg.) Soț, bărbat; soție, nevastă. 2. (La genitiv, în formele lui, ei, lor, adesea precedat de „al, a, ai, ale”, cu valoare posesivă) Casa lui. ◊ Expr. Ai lui sau ai ei = persoane legate prin rudenie, interese comune, prietenie etc. de o anumită persoană. Ale lui sau ale ei = a) lucrurile personale ale cuiva; b) capriciile, toanele cuiva. Lasă-l în ale lui!3. (La dativ, în formele lui, ei, îi, i, lor, le li, cu funcție de complement indirect sau de atribut) Prietenul îi iese înainte. ◊ (În forma i, cu valoare neutră) Dă-i cu bere, dă-i cu vin.4. (În acuzativ, în formele îl, l, o, îi, i, le, cu funcție de complement direct) Cartea pe care o citesc. (Precedat de prepoziții, în formele el, ea, ei, ele) Pe el îl caut. ◊ (Precedat de prepoziții, în forma o, cu valoare neutră) Au mai pățit-o și alții. [Pr.: iel, ia, iei, iele] – Lat. illum, illa. (Sursa: DEX '98 )
EL ea (ei, ele)pron. pers. 3 1) (substituie numele persoanei despre care se vorbește)~ învață. A fost și ~ la țară. 2) Soț (respectiv soție). 3) (formele de genitiv lui, ei, lor au valoare posesivă)Cartea lui. A lor a fost inițiativa. 4) (formele de dativ lui, ei, îi, i, lor, le, li se folosesc cu funcție de complement indirect sau atribut) Fusul îi scapă ei din mână. 5) (formele de acuzativ îl, l, o, îi, i, le se folosesc cu funcție de complement direct)Cartea pe care o citesc. Pe el îl caută. 6) (formele i și o se folosesc cu valoare neutră) Au mai pățit-o și alții. /<lat. illum, illa (Sursa: NODEX )
ea [pron. ia] pr., g. ei [pron. iei]; d. acc. ei, neacc. îi, i, i- (iam dat), -i (dându-i), -i- (dându-i-se); ac. acc. ea (prep.+ ea), neacc. o, o- (o-nvață), -o (am dat-o), -o- (da-o-ar); pl. ele [pron. iele], g. lor; d. acc. lor, neacc. le- (le-am dat), -le (dă-le), -le- (da-le-ar), li, li- (li-i dă), -li- (dându-li-se); ac. acc. ele (prep. + ele), neacc. le, le- (le-am dat), -le (dându-le), -le- (da-le-ar) (Sursa: DOOM 2 )
el [pron. iel] pr. m., g. lui, d. acc. lui, neacc. îi, i, i- (i-am dat), -i (dându-i), -i- (dându-i-se); ac. acc. el (prep.+ el), neacc. îl, l- (l-a dat), -l (dându-l), -l- (da-l-ar); pl. ei [pron. iei]; g. lor; d. acc. lor, neacc. le, le- (le-am dat), -le (dă-le), -le- (dându-le-o), li, li- (li-i dă), -li- (dându-li-se); ac. acc. ei (prep. +ei), neacc. îi, i- (i-am dat), -i (dându-i), -i- (da-i-ar) (Sursa: DOOM 2 )
îi1 pr. v. ea, el (Sursa: DOOM 2 )
CALEA-LUI-TROIÁN s. v. calea lactee, calea-laptelui. (Sursa: Sinonime )
CAPUL-LUI-ADÁM s. v. cap-de-mort, fluture-cap-de-mort, strigă. (Sursa: Sinonime )
CARUL-LUI-DUMNEZÉU s. v. vizitiul. (Sursa: Sinonime )
CONSTANTA LUI PLÁNCK s. (FIZ.) cuantă de acțiune. (Sursa: Sinonime )
EA pron. dânsa, dumneaei. (~ ce zice?) (Sursa: Sinonime )
IARBA-LUI-DUMNEZÉU s. v. lemnul-domnului. (Sursa: Sinonime )
IARBA-LUI-TÁT s. v. tătăneasă. (Sursa: Sinonime )
IARBA-LUI-TÁTIN s. v. tătăneasă. (Sursa: Sinonime )
eá (éle), – pron. – Pronume personal de pers. 3 sing. f.; ține locul persoanei despre care se vorbește. – Mr. ea, ia, megl. ea, istr. io. Lat. ĭlla (Pușcariu 764; REW 4266). Pl. ele ‹ ĭllae, gen. ei ‹ ĭllaei (pl. lor ‹ ĭllorum), acuz. o ‹ *eaua ‹ ĭllam. Cf. el, iele. (Sursa: DER )
el (-ei), pron. – Pronume personal de pers. 3, sing. m.; ține locul persoanei despre care se vorbește. – Mr. el, megl. ĭel, istr. ĭe. Lat. ĭlle (Diez, I, 161; Pușcariu 764; Candrea-Dens., 531; REW 4266), prin intermediul unei forme vulgare *ĭllus; cf. it. el, ello, egli, fr. il, sp., port. él. – Gen. lui ‹ ĭlluĭ (pl. lor ‹ ĭllōrum), dat. îi ‹ ĭllĭ (pl. le ‹ ĭllis), acuz. l ‹ ĭllum, nom. pl. ei ‹ ĭlli. Vocala inițială are, ca aproape toate e inițiale, un timbru ușor palatal; ar fi însă o greșeală să fie transcrisă ie, cum face Scriban. Lui se folosește și ca art. propriu al gen. la nume proprii (vulg. lu) și, prin extindere incorectă, la mai multe substantive comune care desemnează persoane. Acuz. l în poziție tare a primit un î protetic (› îl), care apare numai în textele de la 1630 la 1650 (Găzdaru 30). (Sursa: DER )
Cápul-lui-Adám (zool.) s. n. (Sursa: Ortografic )
Domnía ei s. f. art. + pr., g.-d. Domníei ei; abr. D-ei (Sursa: Ortografic )
Domnía lui s. f. art. + pr., g.-d. Domníei lui; abr. D-lui (Sursa: Ortografic )
Domníile lor s. f. art. + pr., g.-d. Domníilor lor; abr. D-lor (Sursa: Ortografic )
ea pr. [pron. ia], g. ei [pron. iei]; d. acc.ei, neacc. îi, i (i se dă), i-, -i, -i- (dându-i-se); ac. acc. ea, neacc. o, o- (o-nvață), -o, -o- (lua-o-ar), pl. ele [pron. iele]; g. lor; d. acc. lor, neacc. le, le-, -le, -le-, li (li se dă), li-, -li-; ac. acc. ele, neacc. le, le-, -le, -le- (Sursa: Ortografic )
el pr. [pron. iel], g. lui; d. acc. lui, neacc. îi, i (i se dă), i-, -i, -i- (dându-i-se); ac. acc. el, neacc. îl, l-, -l, -l- (lua-l-ar); pl. ei [pron. iei]; g. lor; d. acc. lor, neacc. le, le-, -le, -le-, li (li se dă), li-, -li-; ac. acc. ei, neacc. îi, i-, -i, -i- (lua-i-ar) (Sursa: Ortografic )
Excelénțele lor s. f. art. pl. + pr. (Sursa: Ortografic )
găína-lui-Dumnezéu (insectă) s. f. (Sursa: Ortografic )
iárba-lui-Antónie s. f. (Sursa: Ortografic )
Înălțímile lor s. f. art. pl. + pr. (Sursa: Ortografic )
Maiestățile lor s. f. pl. art. + pr., g.-d. Maiestăților lor (Sursa: Ortografic )
Măríile lor s.f. pl. art. + pr., g.-d. Măríilor lor (Sursa: Ortografic )
nelalócul lui (ei, său etc.) loc. adj. (Sursa: Ortografic )
pecétea-lui-Sólomon (bot.) s. f. (Sursa: Ortografic )
péștele-lui-Sólomon s. m. (Sursa: Ortografic )
săgeáta-lui-Dumnezéu s. f. (Sursa: Ortografic )
Scáunul-lui-Dumnezéu (astron.) s. pr. n. (Sursa: Ortografic )
Sfințíile lor s. f. pl. art. + pr. (Sursa: Ortografic )
HALQ EL-QUÉD (HALQ AL-WᾹDI), oraș în Tunisia, la NE de Tunis, port la M. Mediterană; 67,7 mii loc. (1989). Reparații navale. Pescuit. Export de min. de fier și fosfați. Stațiune balneară. Vechiul nume: La Goulette. (Sursa: DE )
HAMᾹDET el-HAMRA (al-Hammādah al Hamrā’), podiș deșertic și pietros, nepopulat, în NV Libiei; c. 100 mii km2. Se întinde de la E la V, pe 700 km și de la N la S, pe 200 km. Alt. med.: 500 m. Alt. max.: 968 m. (Sursa: DE )
OBEID, EL ~ (AL-UBAYYID) 1. Oraș în centrul Sudanului, situat la 370 km SV de Khartoum; 229,4 mii loc. (1993). Capitala statului Shimal-Kurdufān. Punct terminus al c. f. Khartoum-Kūstῑ-El Obeid. Nod rutier. Aeroport. Centru comercial pentru bumbac, susan, vite și gumă arabică. Fundat în 1821. 2. Sit arheologic și de cultură materială din Neoliticul timpuriu (milen. 4 Î.Hr.) în Mesopotamia antică. Își trage numele de la așezarea mesopotamiană situată la E de orașul Ur (din Iraq-ul actual). (Sursa: DE )
Declinări/Conjugări
el articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume