LOCOMÓȚIE s. f. 1. Deplasare, mișcare dintr-un loc într-altul. 2. Funcțiune a organismelor vii care constă dintr-un complex de mișcări realizate prin mecanisme și organe speciale, datorită căreia animalele și omul se deplasează activ în spațiu. [Var.: locomoțiúne s. f.] – Din fr. locomotion. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

LOCOMÓȚIE f. 1) Mișcare dintr-un loc în altul. 2) Funcție a organismelor vii care asigură deplasarea lor în spațiu. [G.-D. locomo-ției] /<fr. locomotion (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

LOCOMÓȚIE s.f. Mișcare, deplasare dintr-un loc într-altul. [Gen. -iei, var. locomoțiune s.f. / cf. fr. locomotion, cf. lat. locus – loc, motio – mișcare]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

LOCOMÓȚIE s. f. mișcare, deplasare dintr-un loc într-altul. (< fr. locomotion) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

LOCOMÓȚIE s. (FIZIOL.) deplasare. (Organe de ~.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

locomóție s. f. (sil. -ți-e), art. locomóția (sil. -ți-a), g.-d. art. locomóții, art. locomóției (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard