Dex.Ro Mobile
Vezi 5 expresii

LINGUȘÍ, lingușesc, vb. IV. Tranz. și refl. A căuta să câștige bunăvoința, favoarea etc. cuiva satisfăcându-i vanitatea, a se pune bine cu cineva prin atitudini și vorbe măgulitoare la adresa lui, prin laude exagerate și ipocrite; a flata, a măguli, a peria. – Cf. linge. (Sursa: DEX '98 )

A LINGUȘÍ ~ésc tranz. A lăuda în mod exagerat (pentru a câștiga bunăvoința); a măguli; a flata; a adula. /v. a linge (Sursa: NODEX )

A SE LINGUȘÍ mă ~ésc intranz. A căuta să câștige bunăvoința cuiva prin vorbe măgulitoare. /v. a linge (Sursa: NODEX )

LINGUȘÍ vb. 1. a flata, a măguli, (înv. și reg.) a șutili, (Munt.) a mâglisi, (fig.) a linge, a peria, a pomăda, a tămâia.(Își ~ superiorii.) 2. (Munt. și Olt.) a se milcoși, (fig.) a se gudura, a se îmbuna. (Se ~ pe lângă el.) (Sursa: Sinonime )

lingușí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. lingușésc, imperf. 3 sg. lingușeá; conj. prez. 3 sg. și pl. lingușeáscă (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
linguși   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) linguși lingușire lingușit lingușind singular plural
lingușește lingușiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) lingușesc (să) lingușesc lingușeam lingușii lingușisem
a II-a (tu) lingușești (să) lingușești lingușeai lingușiși lingușiseși
a III-a (el, ea) lingușește (să) lingușească lingușea linguși lingușise
plural I (noi) lingușim (să) lingușim lingușeam lingușirăm lingușiserăm, lingușisem*
a II-a (voi) lingușiți (să) lingușiți lingușeați lingușirăți lingușiserăți, lingușiseți*
a III-a (ei, ele) lingușesc (să) lingușească lingușeau linguși lingușiseră
* Formă nerecomandată