Dex.Ro Mobile
LIGAMÉNT, ligamente, s. n. Fascicul de fibre conjunctive, tare și puțin elastic, care leagă între ele, în articulații diferite, părți ale scheletului sau ajută la fixarea viscerelor. – Din fr. ligament, lat. ligamentum. (Sursa: DEX '98 )

LIGAMÉNT s.n. 1. Fascicul rezistent de fibre care leagă oasele între ele sau ajută la susținerea sau la legarea altor organe. 2. (La pl.) Joc care cere dezlegătorului să afle anumite nume proprii sau cuvinte dintr-o categorie anume indicată, unind într-o serie de propoziții sfârșitul unor cuvinte date cu începutul celor următoare. [Pl. -te, -turi. / < fr. ligament, cf. lat. ligamentum]. (Sursa: DN )

LIGAMÉNT s. n. 1. fascicul rezistent de fibre care leagă oasele între ele ori ajută la susținerea sau la legarea altor organe. 2. (pl.) joc de inteligență care cere dezlegătorului să afle anumite nume proprii sau cuvinte dintr-o categorie anume indicată, unind într-o serie de propoziții sfârșitul unor cuvinte date cu începutul celor următoare. (< fr. ligament, lat. ligamentum) (Sursa: MDN )

LIGAMÉNT s. (ANAT.) tendon, (pop.) vână, (prin Mold.) sfârc, (înv.) nerv. (Sursa: Sinonime )

ligamént s. n., pl. ligaménte (Sursa: Ortografic )

LIGAMÉNT ~e n. Fascicul de fibre conjunc-tive, elastice și rezistente, orientate în aceeași direcție, care unesc oasele în articulații sau care fixează anumite organe. /<fr. ligament, lat. ligamentum (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
ligament (pl. -e)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ligament ligamentul
plural ligamente ligamentele
genitiv-dativ singular ligament ligamentului
plural ligamente ligamentelor
vocativ singular
plural

ligament (pl. -uri)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ligament ligamentul
plural ligamenturi ligamenturile
genitiv-dativ singular ligament ligamentului
plural ligamenturi ligamenturilor
vocativ singular
plural