Dex.Ro Mobile
Vezi 4 expresii

LEȘÍN, leșinuri, s. n. 1. Pierdere subită și trecătoare a cunoștinței, fără oprirea inimii și a mișcărilor respiratorii, provocată de o anemie a creierului, ca urmare a unei stări maladive, a unor eforturi fizice mari, a unei emoții puternice etc.; lipotimie. 2. Stare de slăbiciune mare, de lipsă de putere, de vlagă, provocată de foame, de sete etc.; sfârșeală. [Acc. și léșin] – Din leșina (derivat regresiv). (Sursa: DEX '98 )

LEȘINÁ, leșin, vb. I. Intranz. A suferi un leșin (1), a-și pierde cunoștința. ◊ Expr. A leșina de râs = a râde foarte tare. – Et. nec (Sursa: DEX '98 )

A LEȘINÁ léșin intranz. 1) A cădea în leșin. ◊ ~ de râs a râde cu multă poftă. 2) fig. A ajunge în stare de slăbiciune extremă (din cauza foamei, setei etc.). /Orig. nec. (Sursa: NODEX )

LEȘÍN ~uri n. 1) Pierdere subită și temporară a cunoștinței; situație de inconștiență; nesimțire. 2) Stare de slăbiciune totală (provocată de foame, de sete sau de un efort fizic foarte mare); lipsă totală de forță fizică. /v. a leșina (Sursa: NODEX )

LEȘÍN s. 1. (MED.) inconștiență, lipotimie, nesimțire, (rar) leșinătură. (Stare de ~.) 2. v. sfârșeală. (Sursa: Sinonime )

LEȘINÁ vb. (MED.) (reg.) a se petrece. (I-a venit rău și a ~.) (Sursa: Sinonime )

LEȘINÁ vb. v. hămesi, lihni, sfârși. (Sursa: Sinonime )

leșín s. n., pl. leșínuri (Sursa: Ortografic )

leșiná vb., ind. prez. 1 sg. leșín, 3 sg. și pl. leșínă (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
leșin   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular leșin leșinul
plural leșinuri leșinurile
genitiv-dativ singular leșin leșinului
plural leșinuri leșinurilor
vocativ singular
plural

leșin   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular leșin leșinul
plural leșinuri leșinurile
genitiv-dativ singular leșin leșinului
plural leșinuri leșinurilor
vocativ singular
plural

leșina   verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) leșina leșinare leșinat leșinând singular plural
leși leșinați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) leșin (să) leșin leșinam leșinai leșinasem
a II-a (tu) leșini (să) leșini leșinai leșinași leșinaseși
a III-a (el, ea) leși (să) leșine leșina leșină leșinase
plural I (noi) leșinăm (să) leșinăm leșinam leșinarăm leșinaserăm, leșinasem*
a II-a (voi) leșinați (să) leșinați leșinați leșinarăți leșinaserăți, leșinaseți*
a III-a (ei, ele) leși (să) leșine leșinau leșina leșinaseră
* Formă nerecomandată