LENEVÍ, lenevesc, vb. IV. Intranz. și refl. A se afla, a rămâne sau a-i plăcea să rămână în inactivitate, a se lăsa cuprins de lene; a trândăvi. – Din leniv sau leaniv (înv. „leneș” < sl.). (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

LENEVÍ vb. 1. a trândăvi, (rar și fam.) a tândăli, (rar) a tolăni, a trântori, (reg.) a migăli, a milcoși, a putori, a zăcări, (prin Ban.) a modoși, (fig.) a cloci. (Toată ziua ~.) 2. a se puturoși, (înv.) a se leni. (Te-ai ~ de tot!) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

leneví vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. lenevésc, imperf. 3 sg. leneveá; conj. prez. 3 sg. și pl. leneveáscă (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

A LENEVÍ ~ésc intranz. A petrece vremea în lenevie; a lenoși; a trândăvi. /Din leniv (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

A SE LENEVÍ mă ~ésc intranz. A se lăsa cuprins de lenevie; a deveni leneș. /Din leniv (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

A se lenevi ≠ a se hărnici (Sursa: Antonime ) Copy to clipboard