Dex.Ro Mobile
« Back
LEGĂNÁT1 s. n. Faptul de a (se) legăna. – V. legăna. (Sursa: DEX '98 )

LEGĂNÁT2, -Ă, legănați, -te, adj. 1. (Despre felul de a umbla) Care se mișcă ritmic într-o parte și în alta; bălăbănit2. 2. Fig. (Despre voce, vorbe) Tărăgănat. – V. legăna. (Sursa: DEX '98 )

LEGĂNÁT adj. v. tărăgănat. (Sursa: Sinonime )

PASĂRE-LEGĂNÁTĂ s. v. pescar, pescărel, pescăruș. (Sursa: Sinonime )

legănát s. n. (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
legăna   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) legăna legănare legănat legănând singular plural
leagănă legănați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) leagăn, legăn (să) leagăn, legăn legănam legănai legănasem
a II-a (tu) legeni (să) legeni legănai legănași legănaseși
a III-a (el, ea) leagănă (să) legene legăna legănă legănase
plural I (noi) legănăm (să) legănăm legănam legănarăm legănaserăm, legănasem*
a II-a (voi) legănați (să) legănați legănați legănarăți legănaserăți, legănaseți*
a III-a (ei, ele) leagănă (să) legene legănau legăna legănaseră
* Formă nerecomandată

legănat   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular legănat legănatul legăna legănata
plural legănați legănații legănate legănatele
genitiv-dativ singular legănat legănatului legănate legănatei
plural legănați legănaților legănate legănatelor
vocativ singular
plural