LÁSTRĂ,lastre, s. f. (Înv.) Stofă scumpă de lână. – Et. nec. (Sursa: DEX '98 )
lástră s.f. (înv.) stofă de mătasă. (Sursa: DAR )
lástră (lástre), s. f. – Postav de lînă, de proveniență orientală. Origine necunoscută. După Tiktin și Scriban, din it. lastra „piatră de pavaj, placă”, caz în care sensul inițial ar fi de „împărțit în pătrate”; dar această ipoteză nu merge cu originea orientală a cuvîntului și cu produsul. Sec. XVII, înv. (Sursa: DER )
lástră s. f., g.-d. art. lástrei; pl. lástre (Sursa: Ortografic )
