Dex.Ro Mobile
LAPIDÁRE, lapidări, s. f. (Livr.) Acțiunea de a lapida și rezultatul ei; lovire (cu pietre); fig. oprobriu. – V. lapida. (Sursa: DEX '98 )

LAPIDÁRE s.f. Acțiunea de a lapida și rezultatul ei; lovire, omorâre cu pietre; lapidație. [< lapida]. (Sursa: DN )

lapidáre s. f., pl. lapidări (Sursa: Ortografic )

LAPIDÁ, lapidez, vb. I. Tranz. (Livr.) A ucide pe cineva prin lovituri de pietre; a arunca în cineva cu pietre (ca pedeapsă sau ca răzbunare). – Din fr. lapider, lat. lapidare. (Sursa: DEX '98 )

LAPIDÁR, -Ă, lapidari, -e, adj. 1. (Despre inscripții, ornamente) Săpat în piatră. 2. (Despre stil, vorbire) Care evocă prin concizie (și vigoare) stilul inscripțiilor latine; laconic, scurt, concis. – Din fr. lapidaire. (Sursa: DEX '98 )

A LAPIDÁ ~éz tranz. livr. (persoane) A omorî prin lovituri de pietre (drept pedeapsă sau ca răzbunare). /<fr. lapider, lat. lapidare (Sursa: NODEX )

LAPIDÁR1 ~ă (~i, ~e) 1) (despre inscripții, ornamente) Care este cioplit în piatră; gravat în piatră. 2) (despre formule, expresii, stil, vorbire) Care constă din puține cuvinte; concis; laconic; succint. /<fr. lapidaire, lat. lapidarius. (Sursa: NODEX )

LAPIDÁR2 ~i m. Meseriaș specializat în prelucrarea pietrelor scumpe (cu excepția diamantelor). /<fr. lapidaire, lat. lapidarius (Sursa: NODEX )

LAPIDÁ vb. I. tr. A lovi, a omorî cu pietre (pe cineva). / < fr. lapider, cf. lat. lapidare < lapis – piatră]. (Sursa: DN )

LAPIDÁR, -Ă adj. 1. (Liv.; despre inscripții) Gravat în piatră. 2. (Despre stil, expuneri etc.) Scurt, concis (ca stilul unei inscripții). [Cf. fr. lapidaire]. (Sursa: DN )

LAPIDÁ vb. tr. a arunca cu pietre în cineva (ca pedeapsă sau răzbunare): a ucide cu pietre (pe cineva). (< fr. lapider, lat. lapidare) (Sursa: MDN )

LAPIDÁR, -Ă adj. 1. de piatră. 2. (despre inscripții) gravat în piatră. 3. (despre stil, vorbire etc.) scurt, concis, laconic. (< fr. lapidaire, lat. lapidarius) (Sursa: MDN )

LAPIDÁR adj. v. concis. (Sursa: Sinonime )

Lapidar ≠ restrâns, strâns (Sursa: Antonime )

lapidá vb., ind. prez. 1 sg. lapidéz, 3 sg. și pl. lapideáză (Sursa: Ortografic )

lapidár adj. m., pl. lapidári; f. sg. lapidáră, pl. lapidáre (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
lapida   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) lapida lapidare lapidat lapidând singular plural
lapidea lapidați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) lapidez (să) lapidez lapidam lapidai lapidasem
a II-a (tu) lapidezi (să) lapidezi lapidai lapidași lapidaseși
a III-a (el, ea) lapidea (să) lapideze lapida lapidă lapidase
plural I (noi) lapidăm (să) lapidăm lapidam lapidarăm lapidaserăm, lapidasem*
a II-a (voi) lapidați (să) lapidați lapidați lapidarăți lapidaserăți, lapidaseți*
a III-a (ei, ele) lapidea (să) lapideze lapidau lapida lapidaseră
* Formă nerecomandată

lapidar   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular lapidar lapidarul lapida lapidara
plural lapidari lapidarii lapidare lapidarele
genitiv-dativ singular lapidar lapidarului lapidare lapidarei
plural lapidari lapidarilor lapidare lapidarelor
vocativ singular lapidarule lapidaro
plural lapidarilor lapidarelor

lapidare   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular lapidare lapidarea
plural lapidări lapidările
genitiv-dativ singular lapidări lapidării
plural lapidări lapidărilor
vocativ singular lapidare, lapidareo
plural lapidărilor