LACHÉU, lachei, s. m. 1. Servitor în casele aristocrate îmbrăcat în livrea; fecior, valet. 2. Fig. Persoană slugarnică, servilă. – Din fr. laquais. (Sursa: DEX '98 )
LACHÉU s.m. 1. Fecior, servitor îmbrăcat în livrea (în casele aristocrate feudale și burgheze). 2. (Fig.; peior.) Servitor, unealtă a intereselor cuiva (mai ales a claselor stăpânitoare). [< fr. laquais]. (Sursa: DN )
LACHÉU s. m. 1. servitor îmbrăcat în livrea. 2. (fig.) om slugarnic, servil. (< fr. laquais) (Sursa: MDN )
LACHÉU s. v. valet. (Sursa: Sinonime )
LACHÉU s. v. slugoi. (Sursa: Sinonime )
lachéu (lachéi), s. m. – Valet. Fr. laquis, cf. it. lacchè, rus. lakej (Sanzewitsch 205). (Sursa: DER )
lachéu s. m., art. lachéul; pl. lachéi, art. lachéii (Sursa: Ortografic )
LACHÉU ~i m. 1) Servitor la curțile boierești; valet; fecior. 2) fig. Persoană josnică și servilă; slugoi. /<fr. laquais (Sursa: NODEX )
| lacheu substantiv masculin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | lacheu | lacheul |
| plural | lachei | lacheii |
| genitiv-dativ | singular | lacheu | lacheului |
| plural | lachei | lacheilor |
| vocativ | singular | lacheule |
| plural | lacheilor |
