(A fi) bucuros de oaspeți = a primi cu plăcere oaspeți
(A fi) fără stăpân = a) (a fi) liber, de capul său; (a acționa) după bunul plac; b) (a fi) fără rost, fără căpătâi
(A fi) la cheremul cuiva = (a fi) la discreția, la bunul plac al cuiva
A (se) învăța minte = a câștiga sau a face să câștige experiență, a trage sau a face să tragă învățăminte dintr-o întâmplare neplăcută
A atinge pe cineva unde-l doare = a spune cuiva în mod intenționat ceva neplăcut, supărător, dureros; a aduce în discuție un subiect neplăcut pentru interlocutor
A avea (sau a lăsa, a da cuiva) mână liberă = a avea (sau a da cuiva) posibilitatea să acționeze după bunul său plac; a avea (sau a da cuiva) libertate totală de acțiune
A avea (sau a-și pune) lacăt la gură = a-și impune tăcere
A avea (sau a-și păstra) o portiță de scăpare = a avea (sau a-și păstra) un mijloc de a ieși onorabil dintr-o situație neplăcută, încurcată
A avea gură pocită sau a fi pocit la gură = a prevesti lucruri neplăcute, a face pronosticuri nefavorabile; a cobi
A avea stupit la furcă = a avea ușurință la vorbă, a vorbi mult și cu plăcere, a avea chef de vorbă
A aștepta (pe cineva) cu plăcinte calde = a aștepta (pe cineva) cu mare bucurie
A aștepta (sau a primi pe cineva) cu colaci calzi = a face (cuiva) o primire bună
A cădea măgăreața pe cineva = a avea de suportat o neplăcere, o acuzație, o pedeapsă etc. fără a fi vinovat
A cădea pe capul cuiva = a sosi pe neașteptate la cineva (creându-i neplăceri, deranj)
A căpăta (sau a prinde) aripi = a căpăta independență, curaj; a începe să se înflăcăreze, să se entuziasmeze
A căuta (cuiva) păcate în mândălaci = a găsi cuiva o vină cu orice preț, a căuta (cuiva) nod în papură
A căuta pe dracul = a intra singur într-o încurcătură, a-și provoca singur neplăceri
A fi (sau a sta) ca pe un spin în ochii (sau în inima, în coasta) cuiva = a nu fi pe placul cuiva, a constitui o prezență neplăcută pentru cineva; a incomoda pe cineva
A fi lapte cu păsat sau a fi păsat dulce = a fi lucru bun și plăcut (de mare folos pentru cineva)
A fi în puterea cuiva = a depinde de voința, de bunul plac al cuiva
A fugi (de ceva sau de cineva) ca dracul de tămâie = a se feri cu cea mai mare grijă de ceva, a ocoli de departe pe cineva pentru a evita situații neplăcute, penibile
A găsi plăcinta gata = a se folosi de munca altuia, a-i veni totul de-a gata
A i se scurge (sau a-i curge) cuiva ochii după cineva (sau după ceva) = a se uita cu mult drag la cineva sau la ceva, a-i plăcea foarte mult cineva sau ceva, a ține mult la cineva sau la ceva
A i se uda ochii = a i se umple ochii de lacrimi
A ieși la horă = a intra (la vârsta cuvenită) în rândul fetelor și al flăcăilor care joacă la horă
A intra (sau a cădea, a băga) mesa = a ajunge (sau a face pe cineva să ajungă) într-o situație neplăcută, a intra (sau a băga pe cineva) într-o încurcătură, într-un bucluc
A juca (pe cineva) pe palmă = a dispune (de cineva) după bunul plac
A lovi (sau a plezni) (pe cineva) în pălărie = a spune cuiva o vorbă înțepătoare, a da cuiva o veste neașteptată și neplăcută
A lua (pe cineva) pe departe = a începe (cu cineva) o discuție pe ocolite cu scopul de a obține ceva de la el sau de a-i comunica ceva neplăcut
A mânca (pe cineva) din ochi = a privi (pe cineva) cu mare plăcere sau cu mare dragoste; a privi (pe cineva) foarte insistent și drăgăstos
A nu avea saț = a fi lacom, nesățios
A nu fi dus (de multe ori) la biserică = a nu da importanță conveniențelor sociale; a nu se sfii să spună cuiva în față lucruri neplăcute
A număra foile la (sau din) plăcintă = a-și face prea multe socoteli, a despica firul în patru
A o lua în tragic = a acorda unei întâmplări (neplăcute) o gravitate exagerată
A o pune de mămăligă = a se afla sau a ajunge într-o situație dificilă, neplăcută; a o păți; a da greș
A o păți = a avea neplăceri, a intra într-un bucluc; a da peste o belea
A o sfecli = a ajunge într-o situație neplăcută, a o păți; a o băga pe mânecă
A primi (sau a aștepta etc. pe cineva) cu brațele deschise = a primi (sau a aștepta etc. pe cineva) cu mare plăcere
A primi sau a aștepta etc. pe cineva) cu brațele deschise = (a primi sau a aștepta etc. pe cineva) cu mare plăcere
A pune degetul pe rană = a găsi și a arăta în mod lămurit pricina unei stări de lucruri supărătoare, a dezvălui adevărata cauză a unei situații neplăcute
A pune ochii (pe cineva sau pe ceva) = a-i plăcea cineva sau ceva; a pune sub observație, a urmări
A purta (pe cineva) pe degete = a dispune de cineva după bunul său plac
A salva aparențele = a reuși să dea unui lucru, unei situații etc. o înfățișare care să ascundă o realitate neplăcută
A salva situația = a reuși să îndrepte o situație grea, neplăcută; a face față unei situații
A scăpa ieftin = a scăpa dintr-o situație dificilă fără urmări serioase sau neplăceri (prea mari)
A se așeza (sau a se pune) pe ospătat = a mânca cu lăcomie
A se bucura la avere = a fi lacom de bogăție
A se duce (sau a pleca, a merge etc.) în plata Domnului (sau a lui Dumnezeu) = a se duce (sau a pleca, a merge etc.) unde vrea, unde știe, unde-i place
A se face colac = a se așeza, a se culca cu corpul încolăcit
LAC1,lacuri, s. n. Întindere mai mare de apă stătătoare, închisă între maluri, uneori cu scurgere la mare sau la un râu. ◊ Lac de acumulare = lac (artificial) situat în amonte de o hidrocentrală, care constituie rezerva de apă necesară producerii energiei. ◊ Expr. A sări (sau a cădea, a da etc.) din lac în puț = a da de un rău mai mare, încercând să scape de un alt rău. ♦ Fig. Cantitate mare de apă sau de alt lichid. – Lat. lacus. (Sursa: DEX '98 )
LAC2,lacuri, s. n. 1. Preparat lichid obținut prin dizolvarea într-un solvent volatil a unor rășini, uleiuri sau a altor substanțe și care, întins pe suprafața unui obiect, formează în urma evaporării solventului o pojghiță solidă, dură, care ferește obiectul de influența aerului și a umezelii, dându-i totodată un aspect plăcut. 2. Piele (sau imitație de piele) cu fața netedă, lucioasă, acoperită cu un strat de lac2 (1). – Din germ. Lack. (Sursa: DEX '98 )
LACs.n. Soluție de bază de oxid de aluminiu gelatinos, amestecată uneori cu un colorant, folosită în pictură. ♦ Suc rășinos al unor arbori din Extremul Orient, din care se prepară o soluție pentru lustruit mobile. ♦ Lichid cu care se acoperă unele corpuri pentru a le feri de umezeală, de rugină etc. [Cf. fr. laque, germ. Lack, lat. lacca < pers. lakk – culoare roșie < hind. lakh]. (Sursa: DN )
LACs. n. 1. soluție pe bază de oxid de aluminiu gelatinos, cu un colorant, folosită în pictură. 2. suc rășinos al unor arbori din Extremul Orient, din care se prepară o soluție pentru lustruit mobile. 3. lichid cu care se acoperă unele corpuri pentru a le feri de umezeală, de rugină etc. (< germ. Lack) (Sursa: MDN )
LAC s. (GEOGR.) (pop.) tău. (~ de munte.) (Sursa: Sinonime )
LAC s. vernis, (înv.) vernichiu. (~ pentru mobilă.) (Sursa: Sinonime )
LAC s. v. baltă. (Sursa: Sinonime )
lac (lácuri), s. n. – Apă stătătoare. – Mr., megl. lac, istr. lǫc Lat. lacus (Pușcariu 630; Candrea-Dens., 937; REW 4836; DAR), cf. it., sp., port. lago, prov., fr. lac. Din rom. pare să provină mag. lák (Edelspacher 18). – Der. lăcărie, s. f.; lăcos, adj.; lacoviște, s. f., cu suf. -iște (după Skok, 71 și DAR, din bg., sb. lokva „băltoacă”). (Sursa: DER )
lac (lácuri), s. n. – Vopsea, glazură, etc. Fr. laque sau germ. Lack. – Der. lăcui, vb.; lăcuitor, s. m.; lachirui, vb. (înv., a da cu lac), din germ. lakieren (Borcea 195). (Sursa: DER )
lac (apă stătătoare, soluție) s. n., pl. lácuri (Sursa: Ortografic )
lac (piele) s. n., pl. lácuri (Sursa: Ortografic )
LAC1 ~urin. 1) Apă stătătoare de mare întindere, cu sau fără scurgere. 2) fig. Cantitate mare de apă sau de alt lichid. /<lat. lacus (Sursa: NODEX )
LAC2 ~urin. 1) Soluție a unor rășini sau uleiuri cu care se unge suprafața unui obiect pentru a-i da luciu sau pentru a-l feri de contactul dăunător cu aerul sau cu umezeala. 2) Piele sau imitație de piele cu fața netedă și lucioasă. /<germ. Lack, fr. laque (Sursa: NODEX )
CASTAN-DE-LÁC s. v. cornaci. (Sursa: Sinonime )
TRIFOI-DE-LÁC s. v. trifoiște. (Sursa: Sinonime )
USTUROI-DE-LÁC s. v. iarbă-usturoasă. (Sursa: Sinonime )
LAC1 (lat. lacus). s. n. Cantitate de apă naturală care stagnează într-o chiuvetă lacustră, având uneori scurgerea asigurată printr-un emisar (II, 2). După originea chiuvetei lacustre, care are formă, suprafață și adâncime variabile, se deosebesc mai multe categorii: l. tectonice, situate în porțiuni scufundate ale scoarței terestre (ex.: Titicaca, Albert, Tanganyika, Baikal ș.a.), l. vulcanice, cantonate în craterele vulcanilor stinși (ex. Sfânta Ana, Bolsena, Crater Lake, Kelud ș.a.), l. de baraj natural, situate în văile barate de lave vulcanice, de materiale provenite din alunecările de teren, din surpări sau prăbușiri de stânci (Lacu Roșu, Bătălău, Tana, Yellowstone, Myvatn ș.a.), l. glaciare, aflate în circurile glaciare sau în spatele pragurilor din lungul văilor glaciare (ex.: Bucura, Zănoaga, Bâlea, Lia, Viorica, Ana, Maggiore, Garda, Como, Geneva etc), l. carstice, care ocupă doline, polii, uvale etc. din regiuni cu roci calcaroase, gipsuri, sare etc. (ex.: Buhui, Zăton, Ighiu ș.a.), l. clastocarstice, cantonate în crovuri (ex.: Ianca, Movila Miresii, Tătaru), l. fluviatile, formate în luncile râurilor prin bararea meandrelor și a brațelor secundare (ex.: Snagov, Oltina, Căldărușani, Iezeru, Mostiștei, Amara), l. litorale, create prin închiderea unor golfuri (ex.: Razim, Siutghiol, Sinoe), sau prin bararea unor văi (limane fluvio-maritime: Tașaul, Techirghiol, Mangalia), l. artificiale, construite de om în scopuri hidroenergetice, piscicole, pentru irigații, alimentare cu apă etc. (ex. Porțile de Fier I și II, Izvoru Muntelui, Vidraru, D******i etc.). După compoziția chimică a apei din bazinul lacustru se deosebesc: l. dulci (cu salinitate mai mică de 0,3‰), l. salmastre (cu salinitate cuprinsă între 0,3 și 24,7‰) și l. sărate (cu salinitate mai mare de 24,7‰). Suprafața totală a lacurilor de pe glob ocupă 1,8% din suprafața uscatului. ◊ L. de acumulare = l. artificial realizat prin construirea unui baraj pe o albie de râu, în scopul formării unei rezerve de apă pentru a compensa debitul cursului de apă care alimentează o amenajare hidrotehnică (de ex.: centrală hidroelectrică, priză de apă pentru irigații etc.). ♦ Fig. Cantitate mare de apă sau de alt lichid. (Sursa: DE )
LACUL CELOR PATRU CANTOANE (WIERWALDSTÅTTER SEE [fi:rvaltʃtetr zee], germ LUZERN, fr. LUCERNE), lac în partea central-nordică a Elveției, situat între cantoanele Lucerna, Schwyz, Uri, Nidwalden, la poalele Alpilor, la 434 m alt.; 114 km2; lungime: 38 km; lățime max.: 4 km; ad. max.: 214 m. Traversat de râul Reuss (afl. dr. al râului Aare). Important obiectiv turistic. Pe malurile sale se găsesc mai multe stațiuni climaterice (Luzern, Cham, Zug, Brunnen, Sisikon, Buochs, Stansstad). (Sursa: DE )
LACUL CU MUȘCHI v. Mohoș. (Sursa: DE )
LACUL FĂRĂ FUND, lac antropologic, heliotermic, situat în perimetrul orașului Ocna Sibiului, format în cadrul unei saline părăsite în 1775. Supr.: 1.665 m2; ad. max.: 32 m. Salinitatea apei la suprafață este de 96 g/l, iar la 6 m adâncime de 318 g/l. Pe timpul verii, temp. apei la suprafață este de 24,5ºC, la 2,5 m adâncime 31,4ºC, iar la sub 3 m adâncime scade 12-14ºC, devenind constantă către fundul lacului. Declarat rezervație naturală hidrogeologică. (Sursa: DE )
LACUL LUI BABAN v. Gura Caliței. (Sursa: DE )
LACUL RENULUI (REINDEER LAKE [réindiə leik]), lac glaciar în partea centrală a Canadei, la granița provinciilor Saskatchewan cu Manitoba, la 350 m alt.; 6,39 mii km2. Lungime max.: 230 km; lățime max.: 60 km. Comunică prin râul omonim cu râul Churchill. (Sursa: DE )
LACUL SCLAVULUI (GREAT SLAVE LAKE [greit sleiv leik]) v. Marele Lac al Sclavului. (Sursa: DE )
LACUL SUPERIOR (SUPERIOR LAKE [səpiəriə leik]), cel mai întins lac cu apă dulce din lume, situat în America de Nord, la granița Canadei (prov. Ontario) cu S.U.A. (statele Minnesota și Wisconsin), în sistemul Marilor Lacuri, la 183 m lat.; 82,4 mii km2; lungime: 563 km; lățime max.: 257 km; ad. max.: 406 m. Comunică cu L. Huron prin râul St. Marys. Porturi pr.: Duluth (S.U.A.), Thunder Bay (Canada). Insule (Royale, Michipicoten, Saint Ignace, Simpson, Madeline ș.a.), peninsule (Keweennaw, Black Bay ș.a.) și golfuri (Whitefish, Agawa, Michipicoten, Thunder ș.a.). (Sursa: DE )
LACUL URSULUI (GREAT BEAR LAKE [greit bεər leik]) v. Marele Lac al Ursului. (Sursa: DE )
LACU ROȘU1. Lac de baraj natural situat pe cursul superior al râului Bicaz, la 980 m alt., foarmat, în 1837, prin surparea unei porțiuni din Muntele Ghilcoșului spre poalele masivului Suhard, obturând valea râului Bicaz. Supr.: 12,6 ha; lungimea: 2,5 km; lățimea: 100-200 m; ad. max.: 10,5 m. Denumirea lacului derivă de la argilele roșietice (cu oxizi de fier) aflate în suspensie în apă, transportate și depuse în lac de Pârâul Roșu. L.R. mai este cunoscut în literatura de specialitate și sub numele de Ghilcoș sau Ucigașul. Important obiectiv turistic. 2. V. Roșu (3).3. Localitate componentă a orașului Gheorghieni, stațiune climaterică și de odihnă cu funcționare permanentă, situată în jud. Harghita, într-o mică depresiune străjuită de munții Tarcău, Hășmaș, Giurgeu și masivul Suhard, pe malul lacului cu același nume, la 980 m alt. Climat montan, tonic, cu veri răcoroase (în iul. temp. medii multianuale de 15ºC) și ierni friguroase (în ian. medii termice de-7ºC). Precipitațiile însumează c. 1000 mm anual. Stațiunea este indicată atât pentru odihnă, cât și pentru tratarea nevrozelor, a stărilor de debilitate, de surmenaj fizic și intelectual etc. Posibilități de practicare a schiului (iarna), alpinismului (vara, în Cheile Bicazului) și a drumețiilor montane. (Sursa: DE )
LACU SĂRAT1. Lac clastocarstic (de crov) cu apă sulfatată și nămol terapeutic, situat în NE Câmpiei Brăilei, la 25 m alt., la 5 km SV de municipiul Brăila. Supr.: 39 ha (la niveluri medii ale apei; în perioadele de secetă, suprafața lacului se reduce foarte mult); lungimea: 2 km; lățimea: 200-300 m; ad. max.: 1 m. Apa lacului are o mare concentrație de clorură de sodiu, de sulfat de sodiu și de magneziu (84 g/l). 2. Stațiune balneoclimaterică de interes general, cu funcționare permanentă, situată în jud. Brăila, în NE Câmpiei Brăilei, pe malul lacului cu același nume. Climat continental de stepă, cu amplitudini termice anuale mari (25,4ºC). Temp. medie anuală este de 11ºC; în iul. temp. medii peste 23ºC, iar în ian. de -2,3ºC. Precipitațiile însumează c. 400mm anual. Stațiunea este indicată pentru tratarea afecțiunilor reumatice, ginecologice (insuficiență ovariană, cervicite cronice), dermatologice (psoriazis, ichtioze, keratodermatii etc.), endocrine (hipotiroidie benignă, hipoovarie etc.), neurologice periferice (pareze ușoare, nevrite, sciatică) etc. Complex balnear. (Sursa: DE )
LACU TĂBĂCĂRIEI, lagună marină situată în N municipiului Constanța, alimentată cu apă dulce din L. Siutghiol; 95 ha. Ad. max.: 6,4 m. Are scurgere spre Marea Neagră. Amenajat pentru agrement. (Sursa: DE )