LĂÚTĂ, lăute, s. f. Instrument muzical cu coarde asemănător cu cobza; p. gener. instrument muzical cu coarde. [Var.: alăútă s. f.] – Din tc. lâuta, ngr. laúto. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

LĂÚTĂ s. v. scripcă, vioară, violină. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

LĂÚTĂ s. v. luth. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

lăútă (-te), s. f. – Instrument muzical. – Var. alăută. Tc. lauta, din arab. al ’ūd (T. Papahagi, GS, VII, 294), cf. ngr. λαοῦτο, bg. lauta, alb. lavut, it. liuto (calabr. lautu), fr. luth, sp. laud, port. alaude, germ. Laute. Der. lăutar, s. m. (muzicant țigan, violonist etc.; trîntor, bărzăun), cu var. alăutar, (a)lăutaș; lăutăreasă, s. f. (nevastă de muzicant; dans specific); lăutăresc, adj. (caracteristic lăutarilor); lăutărește, adv. (ca lăutarii; după ureche, fără să fi învățat muzică). Din rom. provin țig. labutaris „muzicant, violonist” și probabil bg. lautar (Capidan, Raporturile, 232). (Sursa: DER ) Copy to clipboard

lăútă s. f., pl. lăúte (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

LĂÚT s. n. (Pop.) Acțiunea de a (se) la3; spălat (pe cap); lăutoare. – V. la3. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

LĂÚTĂ ~e f. 1) Instrument muzical cu coarde, cu gâtul încovoiat și cutia de rezonanță foarte bombată. 2) Orice instrument muzical cu coarde. /<turc. lâuta, ngr. lauta (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

LĂÚT adj. v. spălat. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

LĂÚT s. v. spălare, spălat. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

lăút s. n. (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard