LĂTÚRI s. f. pl. Apă murdară în care s-au spălat vasele, rufele sau în care s-a spălat cineva; zoaie, spălaturi. ♦ Resturi de mâncare m****e în apă, folosite ca hrană pentru porci. ♦ Fig. Mâncare rău gătită, fără gust, urâtă la aspect, de proastă calitate. – Probabil lat. lavaturae (din lavare „a spăla”) sau din la3. (Sursa: DEX '98 )
LĂTÚRIf. la pl. 1) Apă murdară rămasă după spălatul vaselor. 2) Resturi de mâncare m****e în apă, folosite ca hrană pentru porci. 3) fig. Mâncare de proastă calitate. /<lat. lavaturae (Sursa: NODEX )
LĂTÚRI s. pl. spălătură, zoaie, (rar) scursori (pl.), (Transilv. și Bucov.) hâlbe (pl.). (~ de vase.) (Sursa: Sinonime )
lătúri s. f. pl. (Sursa: Ortografic )
LÁTURĂ,laturi, s. f. 1. Parte laterală, margine a unui obiect. ♦ Spec. Fiecare dintre cele două părți laterale ale corpului unei ființe, în dreptul coastelor. ♦ Parte, sens, direcție. ◊ Loc. adv. În lături = la o parte, într-o parte. Pe lături = într-o parte și în alta. Pe de lături = alături, pe lângă; fig. pe ocolite, indirect. ◊ Loc. prep. Pe de lăturile... = pe marginile... ◊ Expr. A (nu) se da în lături = a (nu) ezita să facă sau să spună ceva. ♦ (Înv. și pop.) Bucată, zonă de la marginea unei întinderi de pământ, a unui ținut. ◊ Expr. A bate laturile = a umbla fugar. 2. Aspect sub care se poate prezenta sau sub care poate fi analizat un lucru. 3. Fiecare dintre semidreptele care formează un unghi sau dintre liniile care mărginesc un poligon. [Pl. și: lături. – Var.: láture s. f.] – Lat. *latora (= latera, pl. lui latus, -eris). (Sursa: DEX '98 )
LÁTURE s. f. v. latură. (Sursa: DEX '98 )
LĂTURÁ vb. I v. alătura. (Sursa: DEX '98 )
LÁTURĂ s. 1.(GEOM.) (înv.) plasă. (~ a unui poligon.)2. v. muchie. 3. extremitate, margine, parte. (Doarme pe ~ dreaptă a patului.)4. v. coastă. 5. v. parte. 6. v. aspect. (Sursa: Sinonime )
LÁTURĂ s. v. regiune, ținut. (Sursa: Sinonime )
lătúră (lătúri), s. f. – Zoi, apă murdară. – Mr. lătură. Lat. *lavatūra (Pușcariu 951; Candrea-Dens., 935; REW 4953; DAR), cf. alb. ljatirë (Philippide, II, 646), it. lavatura, prov., sp., port. lavadura, fr. lavure. Cf. la. – Der. lăturar, s. n. (Trans., Banat, copaie sau vas pentru lături); lături, vb. (Olt., a spăla superficial, a spăla cu apă murdară). (Sursa: DER )
în lături (la o parte) loc. adv. (Sursa: Ortografic )
látură s. f., art. látura, g.-d. art. láturii; pl. láturi (și lături în expr.: în lături) (Sursa: Ortografic )
