LĂNȚIȘÓR, lănțișoare, s. n. Diminutiv al lui lanț; lanț mic de metal prețios, servind ca podoabă; lanțug, lănțuș, lănțușor. ♦ Lucrătură sau împletitură cu un singur fir, făcută cu acul sau cu croșeta, care are forma unui lanț mic. – Lanț + suf. -ișor. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

LĂNȚIȘÓR s. (reg.) lanțug, lănțuș, lănțușel, lănțușor. (Un ~ de aur.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

lănțișór s. n., pl. lănțișoáre (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

LĂNȚIȘÓR ~oáre n. Lanț mic din metal prețios, folosit ca podoabă. /lanț + suf. ~ișor (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard