Dex.Ro Mobile
Vezi 50 expresii

« Back
JUR1, juri, s. m. (Astăzi rar) Jurat1. ◊ (În vechea organizare judecătorească) Curte cu juri = organ de jurisdicție pentru procese criminale, delicte politice sau de presă, în componența căruia intrau jurați1. – Din fr. jury. (Sursa: DEX '98 )

JUR1 m. înv. : Curte cu ~i organ de jurisdicție, în componența căruia intrau jurații. /<fr. jury (Sursa: NODEX )

JURI s.m.pl. Curte cu juri = comisie de cetățeni, care îndeplineau ocazional și temporar funcții judiciare. [Cf. fr. juré, engl. jury]. (Sursa: DN )

JUR s. m. jurat. ♦ curte cu ~ i = organ de jurisdicție cu caracter penal format din juri. (< fr. jury) (Sursa: MDN )

JUR interj. v. zău! (Sursa: Sinonime )

JUR s. v. jurat. (Sursa: Sinonime )

juri (jurați) s. m. pl. (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
jur (persoană; -i)   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular jur jurul
plural juri jurii
genitiv-dativ singular jur jurului
plural juri jurilor
vocativ singular
plural

jur (s.n.; -uri)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular jur jurul
plural jururi jururile
genitiv-dativ singular jur jurului
plural jururi jururilor
vocativ singular
plural

jura   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) jura jurare jurat jurând singular plural
ju jurați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) jur (să) jur juram jurai jurasem
a II-a (tu) juri (să) juri jurai jurași juraseși
a III-a (el, ea) ju (să) jure jura jură jurase
plural I (noi) jurăm (să) jurăm juram jurarăm juraserăm, jurasem*
a II-a (voi) jurați (să) jurați jurați jurarăți juraserăți, juraseți*
a III-a (ei, ele) ju (să) jure jurau jura juraseră
* Formă nerecomandată