JUNGHÉR, junghere, s. n. (Înv.) Pumnal, stilet, junghi (2). – Junghia + suf. -ar. (Sursa: DEX '98 )
JUNGHÉR s. v. pumnal, stilet. (Sursa: Sinonime )
junghér s. n., pl. junghére (Sursa: Ortografic )
JUNGHÉR ~e n. înv. Armă albă, având vârf ascuțit și lamă cu două tăișuri; pumnal; stilet. /a junghia + suf. ~er (Sursa: NODEX )
| jungher substantiv neutru | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | jungher | jungherul |
| plural | junghere | jungherele |
| genitiv-dativ | singular | jungher | jungherului |
| plural | junghere | jungherelor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
