JULITÚRĂ, julituri, s. f. Rană ușoară produsă prin julirea pielii; julire, zdrelitură. – Juli + suf. -tură. (Sursa: DEX '98 )
JULITÚRĂ s. (MED.) jupuitură, zdrelitură. (O ~ la un deget.) (Sursa: Sinonime )
julitúră s. f., g.-d. art. julitúrii; pl. julitúri (Sursa: Ortografic )
JULITÚRĂ ~i f. Rană ușoară provocată prin julire; zdrelitură. /a juli + suf. ~itură (Sursa: NODEX )
| julitură substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | julitură | julitura |
| plural | julituri | juliturile |
| genitiv-dativ | singular | julituri | juliturii |
| plural | julituri | juliturilor |
| vocativ | singular | julitură, julituro |
| plural | juliturilor |
