JUISÁRE,juisări, s. f. Acțiunea de a juisa și rezultatul ei. [Pr.: ju-i-] – V. juisa. (Sursa: DEX '98 )
JUISÁREs.f. (Franțuzism) Acțiunea de a juisa și rezultatul ei; petrecere, veselire. [Pron. ju-i-. / < juisa]. (Sursa: DN )
juisáre s. f. (sil. ju-i-), g.-d. art. juisării; pl. juisări (Sursa: Ortografic )
JUISÁ,juisez, vb. I. Intranz. A se bucura de plăcerile vieții. ♦ A simți plăcerea s*****ă maximă, a avea o****m. [Pr.: ju-i-] – Din fr. jouir (după juisor). (Sursa: DEX '98 )
A JUISÁ ~éz intranz. A se bucura din plin de plăcerile vieții; a avea plăceri vii. /<fr. jouir (Sursa: NODEX )
JUISÁvb. I. intr. (Franțuzism) A se bucura, a profita de plăcerile vieții. [Pron. ju-i-. / cf. fr. jouir]. (Sursa: DN )
JUISÁvb. intr. 1. a se bucura, a profita de plăcerile vieții. 2. a simți plăcerea maximă a actului s****l, a avea o****m. (după fr. jouir) (Sursa: MDN )
juisá vb. (sil. ju-i-), ind. prez. 3 sg. și pl. juiseáză; conj. prez. 3 sg. și pl. juiséze (Sursa: Ortografic )