Dex.Ro Mobile
JOBÉN, jobenuri (jobene), s. n. Pălărie bărbătească înaltă, de formă cilindrică, tare, de obicei de culoare neagră, purtată astăzi numai la ceremonii; cilindru. – Din n. pr. Jobin. (Sursa: DEX '98 )

JOBÉN s.n. Pălărie bărbătească (de ceremonie) cilindrică, înaltă și tare, de obicei neagră; cilindru. [Pl. -nuri, -ne. / < Jobin – pălărier francez din București]. (Sursa: DN )

JOBÉN s. n. pălărie bărbătească cilindrică, înaltă și tare, neagră, purtată astăzi numai la ceremonii. (< Jobin, n. fr.) (Sursa: MDN )

JOBÉN s. cilindru, (pop.) țilindru. (Purta pe cap un ~.) (Sursa: Sinonime )

jobén (jobéne), s. n. – Pălărie bărbătească înaltă, cilindru. De la Jobin, pălărier francez stabilit în București la jumătatea sec. XIX (DAR; Tagliavini, Arch. Rom., XII, 221). – Der. înjobenat, adj. (cu joben). (Sursa: DER )

jobén s. n., pl. jobénuri (Sursa: Ortografic )

JOBÉN ~uri n. Pălărie înaltă, cilindrică, cu boruri înguste, purtată în trecut de bărbați; cilindru. /Din Jobin n. pr. (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
joben (pl. -e)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular joben jobenul
plural jobene jobenele
genitiv-dativ singular joben jobenului
plural jobene jobenelor
vocativ singular
plural

joben (pl. -uri)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular joben jobenul
plural jobenuri jobenurile
genitiv-dativ singular joben jobenului
plural jobenuri jobenurilor
vocativ singular
plural