- (A fi) vrednic de milă = (a se afla) într-o situație jalnică, (a fi) demn de compătimit
- A fi vai (și amar) de = a fi rău de cineva, a se afla într-o situație grea, jalnică
JÁLNIC, -Ă, jalnici, -ce, adj. (Adesea adverbial) Foarte trist, dureros ◊ Care provoacă milă; nenorocit; vrednic de compătimit; lamentabil, deplorabil. – Jale1 + suf. -nic. (Sursa: DEX '98 )
JÁLNIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care vădește jale; plin de jale. 2) Care trezește jale; vrednic de compătimire; lamentabil. /jale + suf. ~nic (Sursa: NODEX )
JÁLNIC adj. 1. v. sfâșietor. 2. v. tânguitor. 3. v. trist. 4. v. deplorabil. 5. v. nenorocit. 6. v. lugubru. (Sursa: Sinonime )
jálnic adj. m., pl. jálnici, f. sg. jálnică ,pl. jálnice (Sursa: Ortografic )
| jalnic adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | jalnic | jalnicul | jalnică | jalnica |
| plural | jalnici | jalnicii | jalnice | jalnicele |
| genitiv-dativ | singular | jalnic | jalnicului | jalnice | jalnicei |
| plural | jalnici | jalnicilor | jalnice | jalnicelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
