IZOLAȚIONÍST, -Ă, izolaționiști, -ste, adj., s. m. și f. (Partizan) al izolaționismului. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. isolationniste. (Sursa: DEX '98 )
IZOLAȚIONÍST, -Ă adj. Referitor la izolaționism. // s.m. și f. Adept al izolaționismului. [Pron. -ți-o-. / < fr. isolationniste]. (Sursa: DN )
IZOLAȚIONÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al izolaționismului. (< fr. isolationniste) (Sursa: MDN )
izolaționíst adj. m., s. m. (sil. -ți-o-), pl. izolaționíști; f. sg. izolaționístă, pl. izolaționíste (Sursa: Ortografic )
| izolaționist adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | izolaționist | izolaționistul | izolaționistă | izolaționista |
| plural | izolaționiști | izolaționiștii | izolaționiste | izolaționistele |
| genitiv-dativ | singular | izolaționist | izolaționistului | izolaționiste | izolaționistei |
| plural | izolaționiști | izolaționiștilor | izolaționiste | izolaționistelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
