IZMENÍT, -Ă, izmeniți, -te, adj., s. m. și f. (Fam.) (Om) afectat, fandosit, mofturos. – V. izmeni. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

IZMENÍT adj. v. boieros, capricios, fandosit, mofturos, năzuros, pretențios, sclifo-sit. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

izmenít adj. m., s. m., pl. izmeníți; f. sg. izmenítă, pl. izmeníte (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

IZMENÍ, izmenesc, vb. IV. Refl. (Fam.) 1. A se purta fără naturalețe, cu mofturi; a se fandosi. 2. A se uita urât, a se strâmba (la cineva), a se schimonosi, a face mutre. – Din sl. izmĕniti „a schimba”. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

A SE IZMENÍ mă ~ésc intranz. rar 1) A avea o comportare de om mofturos; a face nazuri; a se fasoli; a se fandosi; a se marghioli; a se sclifosi. 2) A-și schimba expresia normală a feței (în mod voit sau involuntar); a face grimase; a se strâmba; a se sluți; a se schimonosi. /<sl. izmĕniti (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

IZMENÍ vb. v. afecta, fandosi, maimuțări, prosti, sclifosi. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

izmení vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. izmenésc, imperf. 3 sg. izmeneá; conj. prez. 3 sg. și pl. izmeneáscă (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard