ISTÉRIC, -Ă, isterici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care suferă de isterie. ◊ (Adverbial) Plânge isteric. 2. Adj. Privitor la isterie, care aparține isteriei. – Din fr. hystérique, it. isterico. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

ISTÉRIC, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de isterie. [Var. histeric, -ă adj., s.m.f. / cf. fr. hystérique, it. isterico]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

ISTÉRIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de isterie. (< fr. hystérique, it. isterico) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

ISTÉRIC adj., s. (MED.) (înv.) istericos. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

istéric adj. m., s. m., pl. istérici; f. sg. istérică, pl. istérice (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

ISTÉRIC čă (či, če) 1) (despre persoane) Care suferă de isterie; bolnav de isterie. 2) (despre persoane) Care manifestă isterie. 3) Care se caracterizează prin isterie. Râs ~. /<fr. hystérique, lat. hystericus (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard