(A avea) stomac de struț = (a avea) stomac mare, rezistent, care digeră bine
(A fi) cu inima împăcată = (a fi) cu conștiința împăcată, liniștită, curată
(A fi) rupt (sau frânt) de osteneală = (a fi) peste măsură de obosit, de istovit
(A fi) tare (sau sănătos) ca piatra (sau de piatră) = (a fi) foarte sănătos și rezistent
(A fi) tare de fire (sau de inimă) = (a fi) curajos, rezistent
(Așa) de-al dracului! = fără nici un motiv, fiindcă așa vreau! 2) Om plin de păcate, rău, crud; om poznaș, isteț, vioi
(Oltean) cu douăzeci și patru (sau cu gura plină) de măsele = (om) voinic și isteț, descurcăreț, abil
(Pe) ici, (pe) colo sau ici și colo ori ici și ici, ba ici, ba colo = din loc în loc, la distanțe mari
A (nu) ține la băutură = a (nu) rezista la consumarea (exagerată) a lichidelor alcoolice
A (o) duce (sau ține) la tăvăleală = a) (despre oameni) a fi rezistent la eforturi fizice; b) (despre lucruri) a nu se strica ușor
A (o) nimeri (sau a da) (ca Irimia) cu oiștea-n gard = a face sau a spune ceva cu totul nepotrivit, a face o prostie
A (se) da (sau a merge, a se duce) de râpă = a (se) distruge, a (se) nimici, a nu mai rămâne nimic, a eșua
A (se) face (sau a ajunge, a fi etc.) varză = (mai ales despre cărți și caiete) a (se) distruge, a (se) degrada, a (se) zdrențui
A (se) face puzderie = a (se) sfărâma, a (se) face praf; a (se) distruge
A (se) face sau a (se) rupe ferfeniță = a (se) rupe tare, a (se) distruge; a (se) ferfeniți
A (se) preface în cenușă = a (se) distruge în întregime (prin foc)
A (se) ruga (ca) de toți Dumnezeii = a se ruga cu insistență; a implora
A (se) sparge sau a (se) rupe gheața = a dispărea sau a face să dispară atmosfera ori senzația de jenă existentă la un moment dat; a (se) înlătura primele dificultăți în bunul mers al unei acțiuni
A avea (sau a i se pune, a-i sta cuiva ca) o piatră pe inimă = a avea un mare necaz, a simți o mare neliniște
A avea (sau a-i fi cuiva) inima neagră = a fi foarte trist
A avea a (sau de-a) face cu cineva (sau cu ceva) = a) a avea ceva comun cu cineva (sau cu ceva), a exista anumite relații între...
A avea hachițe sau a-l apuca (pe cineva), a-i veni (cuiva) hachițele = a avea toane, capricii, istericale
A avea mâncărici = a nu avea astâmpăr, a nu putea sta liniștit
A avea nouă suflete ca pisica = a fi rezistent, a avea o mare vitalitate
A avea nouă vieți (sau suflete) = a fi foarte rezistent sau foarte viteaz
A bate monedă (din sau cu ceva) = a insista, a face caz (de ceva)
A cumpăra pisica în traistă = a se înșela la cumpărături (luând marfa pe nevăzute)
A cădea în (sau pe brânci) = a cădea istovit (de oboseală)
A căuta ziua de ieri = a căuta ceva ce nu mai există, ce nu mai poate fi găsit
A da (cuiva) la cap = a lovi; a omorî; a ataca cu violență pe cineva; a distruge (cu vorba sau cu scrisul)
A da (sau a se lovi, a se izbi) cu capul de pragul de sus = a se convinge de unele adevăruri în urma unei triste experiențe
A da pârjol = a da foc, a distruge (prin foc); a incendia
A duce (sau a împinge, a băga pe cineva) în prăpastie = a pricinui (cuiva) mari neajunsuri; a duce la pierzanie, la pieire, a distruge
A face (pe cineva sau ceva) harcea-parcea = a tăia (pe cineva sau ceva) în bucăți, a face fărâme; a distruge, a nimici
A face felul (cuiva) = a) a omorî, a distruge (pe cineva); b) a cauza (cuiva) un rău; c) (și ) a dezvirgina
A face lux = a duce o existență fastuoasă, foarte costisitoare; a se îmbrăca extrem de elegant și de costisitor
A face pe (sau din) cineva papară = a învinge, a distruge, a nimici pe cineva
A face pe cineva (din om) neom = a aduce pe cineva într-o stare de plâns, distrugându-l fizicește sau sufletește
A face pe cineva (sau ceva) terci = a nimici pe cineva (sau ceva); a distruge
A face zbranca = a da iureș, distrugând, nimicind
A fi (sau a se simți) ceva în aer = a exista semne că se pregătește ceva (în ascuns)
A fi (sau a sta) ca o curcă (sau ca o găină) plouată sau ca un câine plouat = a fi trist, abătut
A fi cu cântec sau a-și avea cântecul său = (despre lucruri, întâmplări, atitudini etc.) a avea istoria, tâlcul său (complicat, plin de aspecte dubioase, neclare)
A fi cu frica în spate (sau în sân) = a fi într-o continuă stare de neliniște, de teamă
A fi dracul gol (sau împielițat) sau a fi drac împielițat = a) a fi rău, afurisit; b) a fi isteț, poznaș
A fi mai mult mort (decât viu) = a fi istovit, epuizat (de boală, de frică etc.)
A fi în (sau in) vervă = a) a fi însuflețit, volubil, avântat; b) (despre sportivi, artiști etc.) a manifesta o formă deosebit de bună
A fi între ciocan și nicovala = a fi într-o situatie critică (din care nu există posibilitate de ieșire)
A i se împlini (cuiva sau la ceva) sorocul = a ajunge la sfârșitul existenței, a înceta să mai existe; a muri
A i se îneca (cuiva) corăbiile = a fi trist, supărat, fără chef
IST, IÁSTĂ,iști, iaste, adj. dem. (Reg.; după substantiv are forma ista, iasta) Acest; (despre unități de timp) prezent; de acum sau dintr-un viitor foarte apropiat. [Gen.-dat. sg. istui, istei, pl. istor. – Var.: ísta, iásta adj. dem.] – Lat. *istus, -a, -um. (Sursa: DEX '98 )
-ÍSTsuf. „adept al...”, „cel care practică o profesiune”, „referitor la un sistem, curent etc.”. (< fr. -iste) (Sursa: MDN )
ist / iest (reg.) adj. pr. m., g.-d. ístui / iéstui; pl. iști / iești; f. iástă, g.-d. ístei / iéstei; pl. íste / iéste, g.-d. pl. m. și f. ístor / iéstor (Sursa: DOOM 2 )
IST adj. v. acest. (Sursa: Sinonime )
ist/iest adj. m., g.-d. ístui/iéstui, pl. íști/iéști, g.-d. ístor/iéstor; f. sg. iástă, g.-d. ístei/iéstei, pl. íste/iéste, g.-d. ístor/iéstor (Sursa: Ortografic )
EIN UNNÜTZ LEBEN IST EIN FRÜHER TOD (germ.) o viață nefolositoare e o moarte timpurie – Goethe, „Iphigenia in Aulis”, I, 2. (Sursa: DE )
ES IST NICHTS SCHRECKLICHER, ALS EINE TÄTIGE UNWISSENHEIT (germ.) nimic nu este mai înspăimântător ca ignoranța activă – Goethe, „Maximen und Reflexionen”. (Sursa: DE )
GRAU, TREUER FREUND, IST ALLE THEORIE (germ.) cenușie este, iubite amice, orice teorie – Goethe, „Faust”, I: „Graum treuer Freund, ist alle Theorie. Und grün des Lebens goldner Baum” („Cenușie este, iubite amice, orice teorie / Și verde pomul vieții aurit”). (Sursa: DE )
NAIVITÄT IST EIN BETRAGEN, WO MAN NICHT ACHT DARAUF HAT, OB MAN VON ANDEREN BEURTEILWIRD (germ.) naivitatea este o purtare prin care nu bagi de seamă că vei și judecat de alții – Kant, „Menschenkunde”. (Sursa: DE )
WAS VERNÜNFTIG IST, DAS IST WIRKLICH; UND WAS WIRKLICH IST, DAS IST VERNÜNFTIG (germ.) ceea ce este rațional este real și ceea ce este real este rațional – Hegel, „Grundlilien der Psilosophie des Rechts”, Introducere. Teză celebră formulând ideea procesualității oricărei existențe și a adevărului, a înlocuirii vechiului prin nou, în concepția sa realul fiind un atribut a ceea ce are în același și caracter de necesitate. (Sursa: DE )
Declinări/Conjugări
ist articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume
