Dex.Ro Mobile
IRMÓS, irmoase, s. n. Primul vers sau prima strofă dintr-o cântare bisericească. – Din sl. irmosŭ. (Sursa: DEX '98 )

irmós (irmoáse), s. n. – Antifon, versul inițial din oricare imn bisericesc. Gr. εἰρμός, în parte prin intermediul sl. irmosu. Sec. XVIII. – Der. irmologhion, s. n. (referitor la imn), din gr. εἰρμολόγιον. (Sursa: DER )

irmós s. n., pl. irmoáse (Sursa: Ortografic )

IRMÓS ~oáse n. arh. Început al unei cântări bisericești. /<sl. irmosu (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
irmos   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular irmos irmosul
plural irmoase irmoasele
genitiv-dativ singular irmos irmosului
plural irmoase irmoaselor
vocativ singular
plural