IRITÁȚIE, iritații, s. f. 1. Stare de enervare, de surescitare nervoasă; iritare. 2. Congestie ușoară sau inflamație (dureroasă) a unui organ, a pielii etc. – Din fr. irritation, lat. irritatio. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

IRITÁȚIE s.f. 1. Enervare, izbucnire de mânie; iritare. 2. E******e anormală, inflamație a unui organ. [Gen. -iei, var. iritațiune s.f. / cf. fr. irritation, lat. irritatio]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

IRITÁȚIE s. f. 1. iritare. 2. congestie, inflamație ușoară a unui organ. (< fr. irritation, lat. irritatio) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

IRITÁȚIE s. 1. v. inflamație. 2. v. nervozitate. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

iritáție s. f. (sil. -ți-e), art. iritáția (sil. -ți-a), g.-d. art. iritáției; pl. iritáții, art. iritáțiile (sil. -ți-i-) (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

IRITÁȚIE ~i f. 1) Stare a unei persoane iritate. 2) Umflare și înroșire ușoară a unui organ sau țesut. [G.-D. iritației; Sil. -ți-e] /<fr. irritation, lat. irritatio, ~onis (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard