IRIDESCÉNT, -Ă adj. Care schimbă culorile (ca cele de curcubeu); curcubeic. [Cf. fr. iridescent, it. iridescente]. (Sursa: DN )
IRIDESCÉNT, -Ă adj. cu reflexe irizante. (< fr. iridescent) (Sursa: MDN )
IRIDESCÉNT ~tă (~ți, ~te) Care își schimbă culorile. /<fr. iridescent, it. iridescente (Sursa: NODEX )
iridescent adjectiv | masculin | feminin |
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
nominativ-acuzativ | singular | iridescent | iridescentul | iridescentă | iridescenta |
plural | iridescenți | iridescenții | iridescente | iridescentele |
genitiv-dativ | singular | iridescent | iridescentului | iridescente | iridescentei |
plural | iridescenți | iridescenților | iridescente | iridescentelor |
vocativ | singular | — | — |
plural | — | — |