IREMISÍBIL, -Ă, iremisibili, -e, adj. (Franțuzism) De neiertat. – Din fr. irrémissible. (Sursa: DEX '98 )
IREMISÍBIL, -Ă adj. De neiertat, care nu merită să fie iertat. [Cf. fr. irrémissible, lat. irremissibilis]. (Sursa: DN )
IREMISÍBIL, -Ă adj. de neiertat. (< fr. irrémissible, lat. irremissibilis) (Sursa: MDN )
iremisíbil adj. m., pl. iremisíbili; f. sg. iremisíbilă, pl. iremisíbile (Sursa: Ortografic )
| iremisibil adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | iremisibil | iremisibilul | iremisibilă | iremisibila |
| plural | iremisibili | iremisibilii | iremisibile | iremisibilele |
| genitiv-dativ | singular | iremisibil | iremisibilului | iremisibile | iremisibilei |
| plural | iremisibili | iremisibililor | iremisibile | iremisibilelor |
| vocativ | singular | iremisibilule | iremisibilo |
| plural | iremisibililor | iremisibilelor |
