IPOTÉTIC, -Ă,ipotetici, -ce, adj. Bazat pe o ipoteză; prezumtiv, presupus; nesigur. – Din fr. hypothétique. (Sursa: DEX '98 )
IPOTÉTIC, -Ăadj. Bazat pe o ipoteză, de ipoteză. ♦ (Log.; despre judecăți) Care sunt compuse din două judecăți categorice legate prin cuvintele „dacă... atunci”. ♦ Presupus, nesigur. [< fr. hypothétique]. (Sursa: DN )
IPOTÉTIC, -Ăadj. bazat pe o ipoteză; presupus, nesigur. ◊ (log.; despre judecăți) din două judecăți categorice legate prin cuvintele „dacă... atunci”. (< fr. hypothétique, lat. hypotheticus) (Sursa: MDN )
IPOTÉTIC adj. presupus, prezumtiv, (livr.) conjectural, prezumat, (înv.) prezumt. (Autorul ~ al unei poezii.) (Sursa: Sinonime )
ipotétic adj. m., pl. ipotétici; f. sg. ipotétică, pl. ipotétice (Sursa: Ortografic )
IPOTÉTIC ~că (~ci, ~ce) Care are caracter de ipoteză; bazat pe presupuneri; presupus. /<fr. hypothetique, lat. hypotheticus (Sursa: NODEX )