INVESTITÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care face o investiție, care plasează un capital. (< investi + -tor) (Sursa: MDN )
INVESTITÓR s. (EC.) întreprinzător. (Sursa: Sinonime )
investitór s. m., adj. m., pl. investitóri; f. sg. și pl. investitoáre (Sursa: Ortografic )
ÎNVESTITÓR s.m. Cel care învestea un cavaler. [Cf. it. investitore]. (Sursa: DN )
ÎNVESTITÓR s. m. cel care învestea un cavaler. (< it. investitore) (Sursa: MDN )
investitoáre s. f., pl. investitoáre (Sursa: Ortografic )
învestitór s. m., pl. învestitóri (Sursa: Ortografic )
| investitor substantiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | investitor | investitorul | investitoare | investitoarea |
| plural | investitori | investitorii | investitoare | investitoarele |
| genitiv-dativ | singular | investitor | investitorului | investitoare | investitoarei |
| plural | investitori | investitorilor | investitoare | investitoarelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
| învestitor substantiv masculin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | învestitor | învestitorul |
| plural | învestitori | învestitorii |
| genitiv-dativ | singular | învestitor | învestitorului |
| plural | învestitori | învestitorilor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
