Dex.Ro Mobile
« Back
ÎNVECHÍT, -Ă, învechiți, -te, adj. Care a devenit vechi; degradat, uzat. ◊ Expr. (A fi) învechit în rele = (a fi) deprins cu practicarea unor fapte sau obiceiuri rele; (a fi) înrăit. ♦ Ieșit din actualitate, anacronic, depășit, perimat; care nu se mai folosește. ♦ Care are concepții vechi, depășite. – V. învechi. (Sursa: DEX '98 )

ÎNVECHÍT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A SE ÎNVECHI.~ în rele deprins de a face fapte rele; înrăit. 2) Care se ține de concepții vechi, depășite. /v. a învechi (Sursa: NODEX )

ÎNVECHÍT adj. 1. v. deteriorat. 2. demodat, depășit, desuet, inactual, perimat, vechi, (livr.) caduc, vetust, (fam. fig.) fumat. (Practici ~.) 3. v. depășit. 4. arhaic. (Cuvânt ~.) (Sursa: Sinonime )

ÎNVECHÍT adj. v. îmbătrânit. (Sursa: Sinonime )

Învechit ≠ actual, înnoit, modern, nou (Sursa: Antonime )

Declinări/Conjugări
învechi   verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) învechi învechire învechit învechind singular plural
învechește învechiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) învechesc (să) învechesc învecheam învechii învechisem
a II-a (tu) învechești (să) învechești învecheai învechiși învechiseși
a III-a (el, ea) învechește (să) învechească învechea învechi învechise
plural I (noi) învechim (să) învechim învecheam învechirăm învechiserăm, învechisem*
a II-a (voi) învechiți (să) învechiți învecheați învechirăți învechiserăți, învechiseți*
a III-a (ei, ele) învechesc (să) învechească învecheau învechi învechiseră
* Formă nerecomandată

învechit   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular învechit învechitul învechi învechita
plural învechiți învechiții învechite învechitele
genitiv-dativ singular învechit învechitului învechite învechitei
plural învechiți învechiților învechite învechitelor
vocativ singular
plural