Dex.Ro Mobile
INVALIDÁ, invalidez, vb. I. Tranz. (Jur.) A constata și a declara nevalabile anumite acte de procedură; a declara nevalabilă alegerea membrilor organelor reprezentative sau împuternicirea delegaților la conferințe sau la congrese interne sau internaționale; a infirma. – Din fr. invalider. (Sursa: DEX '98 )

INVALIDÁ vb. I. tr. A declara nul, a infirma (un act, o alegere etc.). [< fr. invalider]. (Sursa: DN )

INVALIDÁ vb. tr. a declara nul; a infirma. (< fr. invalider) (Sursa: MDN )

INVALIDÁ vb. v. abroga. (Sursa: Sinonime )

invalidá vb., ind. prez. 1 sg. invalidéz, 3 sg. și pl. invalideáză (Sursa: Ortografic )

INVALÍD, -Ă, invalizi, -de, adj., s. m. și f. (Persoană) care are o infirmitate (din cauza căreia este inaptă de muncă); infirm, mutilat, schilod. – Din fi. invalide, lat. invalidus. (Sursa: DEX '98 )

A INVALIDÁ ~éz tranz. (acte, mandate, legi, alegeri etc.) A considera ca fiind lipsit de validitate; a socoti nevalabil. /<fr. invalider (Sursa: NODEX )

INVALÍD ~dă (~zi, ~de) și substantival (despre persoane) Care nu este valid; inapt pentru muncă (din cauza sănătății rele sau a unor infirmități). /<fr. invalide, lat. invalidus (Sursa: NODEX )

INVALÍD, -Ă adj., s.m. și f. Schilod, infirm, mutilat. [< fr. invalide, cf. lat. invalidus]. (Sursa: DN )

INVALÍD, -Ă I. adj., s. m. f. (om) infirm, mutilat. II. adj. (despre acte, raționamente etc.) nevalabil; nul. (< fr. invalide, lat. invalidus) (Sursa: MDN )

INVALÍD adj., s. (MED.) 1. v. infirm. 2. mutilat, (înv.) sacatifsit. (~ de război.) (Sursa: Sinonime )

A invalida ≠ a valida (Sursa: Antonime )

Invalid ≠ valid (Sursa: Antonime )

invalíd adj. m., s. m. valid (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
invalid   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular invalid invalidul invali invalida
plural invalizi invalizii invalide invalidele
genitiv-dativ singular invalid invalidului invalide invalidei
plural invalizi invalizilor invalide invalidelor
vocativ singular
plural

invalida   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) invalida invalidare invalidat invalidând singular plural
invalidea invalidați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) invalidez (să) invalidez invalidam invalidai invalidasem
a II-a (tu) invalidezi (să) invalidezi invalidai invalidași invalidaseși
a III-a (el, ea) invalidea (să) invalideze invalida invalidă invalidase
plural I (noi) invalidăm (să) invalidăm invalidam invalidarăm invalidaserăm, invalidasem*
a II-a (voi) invalidați (să) invalidați invalidați invalidarăți invalidaserăți, invalidaseți*
a III-a (ei, ele) invalidea (să) invalideze invalidau invalida invalidaseră
* Formă nerecomandată