Dex.Ro Mobile
INVAGINÁ, pers. 3 invaginează, vb. I. Refl. (Med.; despre porțiuni ale intestinelor) A se întoarce spre interior prin invaginație. – Din fr. invaginer. (Sursa: DEX '98 )

INVAGINÁ vb. I. refl. (Liv.; med.) A se întoarce spre interior; a crește prin invaginație. [Cf. it. invaginare, fr. invaginer]. (Sursa: DN )

INVAGINÁ vb. refl. (despre porțiuni de organe, țesuturi) a se întoarce spre interior prin invaginație. (< fr. invaginer) (Sursa: MDN )

invaginá vb., ind. prez. 3 sg. invagineáză (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
invagina   verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) invagina invaginare invaginat invaginând singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea) invaginea (să) invagineze invagina invagină invaginase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele) invaginea (să) invagineze invaginau invagina invaginaseră